Dimineți de cristal
azi-dimineață m-au năvălit zorile
din toate părțile
m-au smuls dintr-un vis cu lebede negre
ciudat
Natasha plecase să adune lacrimile neîncepute ale nopții
de pe frezii
la răsărit Soarele înota înjunghiat într-o baltă de sânge
mărul din fața geamului se-mbrobodise cu un voal alb orbitor
de mătase
părea o lebădă uriașă care-și lua zborul
îmi dăduseră lacrimile și nu aveam de ce să mă sprijin
simțeam o spaimă nelămurită cum mi se înfige în inimă
în creier
cum mă inundă
alteori dimineața se-auzeau tot felul de zgomote
țipete
tocurile femeilor pe scări
cești sparte
huruitul mașinilor
dacă m-aș arunca de la etaj
mă gândesc
s-ar auzi strigătul meu de disperare până la cer
ecoul însă nu s-ar mai întoarce...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Zâmbesc
Poem: O lumină în noapte
O scriitoare moldoveană a câştigat Premiul European pentru Literatură
Poem: Ruga nopții
Poem: Beatitudinea durerii
O carte pentru copii intitulată "Prietenii mei Dragi" a fost lansată de Eugen Doga
Poem: Stresuri
Poem: Oare!
Grigore Vieru, omagiat la Chișinău. Poetul ar fi împlinit 84 de ani