Mama

viață ,viață,

of ,viață... 

dorința tu mi-ai îndeplinit.. 

să-mi aduci mama înapoi.. 

o viață întreagă.. 

alergăm după bani,

" să facem la copii un rost"

"să fie în rând cu toți copiii.." ,

dar ,sufletul micului.. 

e fărâmat 

de lipsa mamei ,

a tatei... 

să facem să fie bine ,

nici nu mai știm... 

se riscă foarte mult , 

durerea și dorul e imens

după ai noștri părinți... 

poate vin peste un an 

doi 

sau poate trei... 

copii cresc,

timpul trece... 

copii se răcesc, 

de singurătate s-au lipit,

pe părinți nu-i mai iubim așa mult 

ne-am obișnuit singuri... 

viață ,viață... 

of viață...

îți mulțumesc înzecit 

pentru dorința îndeplinită 

de mi-ai adus mama înapoi.. 

din țări străine... ❤️

Mama mea, tu eşti anume

Cea mai dulce de pe lume,

Sǎ am eu întreaga viaţǎ

Miere, zahǎr şi dulceaţǎ.

Tu m-ai învǎţat anume

Cǎ averea doar un fum e,

Cǎ în viaţa asta mare

Sǎ am parte de-alinare.

Mama mea, mi-ai spus anume

Basme, cântece şi glume,

Ca inima mea sǎ ştie

Sǎ trǎiascǎ-n bucurie.

Eu nu sunt destul de mare

Ca sǎ pot sǎ-nvǎţ mǎcar,

De pe carte, o urare,

Şi nu sunt destul de mare

Ca sǎ-ţi dau un dar anume.

Dar îţi dau o sǎrutare,

Ici, pe obrajor,

Şi pe mâna asta care

Mǎ-ngrijeşte-n fiecare

Zi, cu-atâta dor!

Mamă dragă te ador .

de Marian Adrian Darosi

Mă uit acum la poza ei cu drag,

Și-mi amintesc de mama mea,

Cum m-aștepta măicuța-n prag,

Sperând că azi, eu voi veni la ea

Și azi era mereu în fiecare zi,

Pentru ființa cu părul strâns,

Cu chip plăpând și ochii verzi,

Strălucitori și umezi de la plâns

Sunam și discutam cu dânsa,

Și-i promiteam zilnic mereu,

Că voi veni curând acasă,

Să-i treacă ei, de dorul meu

Din prag către poartă venea,

Poate îl vede pe-al ei fecior,

Venind spre casă de la șosea,

Și-n brațe să-l ia pe-al ei odor

 Știu ce mult ea aștepta să vin,

S-o văd, să-mi spună..bun venit,

Cu glasul ei frumos și cristalin,

Iar eu să-i spun..bin' te-am găsit

Dar uneori realitatea-i crudă,

Iar la șosea nimeni nu se vedea,

Ea tristă, se retrăgea în tindă,

Și după ea ușor ușa-nchidea

Viața nu e așa cum ne-o dorim,

Iar așteptarea grea și dureroasă,

Amânăm fără motiv noi să venim,

La mama noastră, cea frumoasă

La telefon scuze prea des găseam,

Că sunt la muncă, nu pot să plec,

Făra să vreau, adesea o mințeam,

Când ei îi promiteam, că o să trec

Tot ce v-am scris e pur adevărat,

Și-așa se întâmplă mai mereu,

Să n-avem timp cănd ești chemat,

Și regretăm târziu, când ne e greu

Când ea în prag nu a mai fost,

Și poarta nu s-a mai deschis,

Am plâns, dar plânsul n-avea rost,

Mama fiind prea Sus, în Paradis

Acum și fară telefon să-mi dai,

Timp aș găsi și aș veni în zbor,

Să-ți mulțumesc că tu în Mai,

Viață mi-ai dat și-ți sunt fecior

Voi care astăzi mame mai aveți,

Și stiti cu câtă dragoste v-asteaptă,

Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,

Și cât mai des, dechideți poarta!

Iubeste-ti mama
Tu cel ce mai ai o mama 
Fii fericit ca inca o ai
Vocea ei calda sa-ti spuna
Veniti la mama in vizita
Iubeste-ti mama
O vorba buna sa-i soptesti
Numai o mama stie bine
Cum inima sa ti-o aline
Raspunde-i cu blandete
cand te cheama
Iubeste-ti mama
Nimeni nu te va iubi
asa cu te iubeste mama
Ce bine e cand ai o mama
Mai vrea si ea o alinare
Ea pentru tine s-a trudit
Iubeste-o si respect-o
Na-i dreptul sa o judeci
Tot ce esti e datorita ei
O mama merita iubita
Fa-ti timp si stai cu mama
Iubeste-ti mama

Două mâini bătrâne
Ce-au legănat mereu
Cobaiul suflet negru
A unui mic flăcău.

Din firul amintirii,
Cu păr alb și bălai,
Ținea în brațe casa
Un vis si cu un trai.

Cocioaba era mică,
Dar plină de lumină,
Căci taina era sfântă –
Iubirea cea divină.

Ochii blânzi priveau
Cu frică și credință,
Era a mamei pace
Și-a mamei umilință.

Ajuns flăcău înalt,
Cu harnică voință,
Păstra în piept un dor
Și-un strop de pocăință.

Zi de zi venea,
Cu sufletul plecat,
Să pupe mâinile
Ce l-au legănat.

Dar mâinile acum
Nu-l mai întâmpinau,
Trecuse vremea, tainic,
Și-n vise-l așteptau.

Anca Acatrinei 

Of mamă floare de liliac 

Frumoasă ca un copac 

Ce primavara înflorește 

Și numai iubire răspândește 

Tu pentru mine ești tot

Știu..nu prea arăt 

Of mamă floarea vieții mele 

Strălucești ca soarele 

Dintre o mie de stele 

Mama mea rămâne unică 

Între ele

Te mai supăr din când în când 

Și în fața ta mă aplec astăzi 

Și mi cer iertare scumpă mamă 

Căci ești floare de primăvară 

Știu că te-ai chinuit 

Regret că nu am fost cum ți-ai dorit

Și că poate te-am dezamăgit 

Dar astăzi sufletul meu 

Ți-l arăt și îți spun că 

Îmi pare rău 

Tu floarea

mea cu glas 

Liniștitor...

Singur în noapte acum am rămas

La răscruce  la final de popas

Doar o făclie ne-a mai ajuns

Lumina iubirii din nou s-a aprins.

Sufletul trist si ochii înlăcrimați

Au fost mult adesea prea încercați

Dar o culoare pe cer s-a înfiripat

E roșu aprins , e roșu curat.

Si-n zbuciumul vieții seara-n amurg

Când totul e stins și liniștit

Râuri de iubire spre mine curg

Spre libertate și pace sunt adesea sortit.

Încă de la începuturi m-ai iubit mereu

M-ai învățat să îl iubesc  pe Dumnezeu

Mi-ai șoptit aievea ,, fii binecuvântat’’

Cu ochii înlăcrimați durerea ai purtat.

Și pe poteca vieții ai cernut

Praf de iubire ,pace, dăruire

Lucrurile sfinte mi le-ai împrospătat

Cu multă fericire m-ai împresurat

Înțelepciunea vieții tu mi-ai dăruit

Pe cer mii de stele eu am zărit

Chipul Mamei deplin minunat

Rămâne în veci de neschimbat.

Îți simt al dragostei parfum

În atmosfera de pe înserat

Din inimă îți spun acum

,,Un simplu te iubesc am așteptat’’

Ai apărut în viața mea

Cu sufletul m-ai împresurat

Si-ți simt bătaia inimii în ceas

Tic-tac , tic-tac te iubesc neîncetat

Pe calea vieții presărată cu trandafiri

Voi merge cu tine fericit

Vuietul mării și strigătul a doi cocori

Ne îndeamnă să ne iubim indefinit

Și în tumultul vieții când greutăți apar

Tu-mi fi un ajutor ne-incetat

Albastrul zorilor ne cheamă usor

Să ne iubim încă o dat’.

Cu fața-nsângerată mi-ai șoptit

,,Fiu rătăcitor pe tine te-am iubit"

Și m-ai ales din mii și mii

Să-ți fiu soldat în oastea celor vii.

Mi-ai dăruit speranță , încredere , iubire

Domnul meu prieten minunat

Si Mi-ai tesut pe suflet sigiliul de nemurire

Tu  părinte fii in veci glorificat.

La Golgota mi-ai oferit harul minunat

Și pentru veci pe cruce m-ai răscumpărat

Eu pentru tine vreau de-a pururi să trăiesc

Mii de cântări din suflet sa îți dăruiesc.

Adierea vântului îmi șoptește iubirea

Pe care mi-o porți în fiece zi

Razele soarelui îmi deslușesc amintirea

Precum m-ai ales din mii și mii.

Te-ai coborât din neant să îmi oferi fericirea

Pe aripi de speranță mi-ai dăruit împlinirea

Alături de tine timpul se oprește

Si-n taină la ureche ,, te iubesc’’ îmi șoptește.

Pe sufletul vechi și flămând de iubire

Ai așternut în cercuri mii de culori albăstrii

Ochii rotunzi și față senină brăzdată de pura lumină

În dar mi-au adus pacea deplină.

Sub susurul blând de izvor , în alb ai venit

Mireasma iubirii pe cer am zărit 

Ceru-nstelat și luna dulce-amaruie scânteind

Ne stau martori vii , speranță întrezărind.

Copilărie dulce amintire

Tablou de vară pictat pe pânză albă

Tu-mi ești intreaga fericire

Pe care-o desenez în mintea-mi strălucinda

Mi-ai dăruit momente strălucite de raze argintii

Pe-a lumii harta de mici năzbâtii

Și m-ai șlefuit să fiu alesul dintre prinți

Să văd lumina în oglinda de pe munți

Mi-ai fost prietenă adesea- n încercări

Și m-ai adus pe strada lirismului și-a muzicii

Mi-ai fost și mamă in marile alintări

Și m-ai cusut în stuful inimii