Tablou de toamnă
Vara se topise-n zare,
Sorbind razele de soare;
Năluca ei cuprinde valuri
Și mai bântuie pe dealuri.
Frunzele -și luară zborul,
Lăcrimându-si dorul;
Roiau în forfota de vânt,
Strecurandu se -n pământ
Pasărea tăcu-n grădină,
Se pitulă sub streașina,
Tremurând ușor din aripi
De la frigura unor stropi,
Gura Cerului, febrilă
Cerne ploaie fără milă,
Pomii murmură-surdină,
Scârțâind din rădăcină .
Toamna suflă cu brumă,
Iar veșmântul ei de -aramă
Îl presără pe trupul ud,
Zdrentuit, aproape nud..
Norii se târăsc la vale,
Schimɓăndu-și formele,agale;
Pașii calcă prin noroaie,
Se pierd în negură, șiroaie...
Category: Poems about nature
All author's poems: Keller Gabriela
Date of posting: 13 сентября 2024
Views: 296
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Disecții
Poem: Povara singurătății!
Premiul Nobel pentru Literatură 2022
Poem: Început decsfârșit
Poem: Atâta timp cât mă iubești de Andra în turcă
La mulţi ani, Eugen Doga! Renumitul compozitor împlineşte 81 de ani
Poem: Tu nu ești Lauren Bacall
Poem: Steaua speciala
Experiment despre tristețea și seriozitatea scriitorilor de pe Aleea Clasicilor. Cum ar fi dacă Eminescu ar zâmbi