Iluzia unei despărțiri
Mi-ai șoptit să las în amintire ce împreună am trăit,
Mă-mbrățișai atât de cald, de lung...
M-ai sărutat pe frunte încă o dată,
Știind că n-o să o mai faci vreodată.
Mi-ai spus că e ultima noapte
Când voi mai fi de tine îmbrățișată...
Și m-ai rugat să nu mai privesc înapoi
Nici măcar când aș simți dor de noi.
M-ai rugat să nu vărs lacrimi pentru tine
Că ochii mi s-ar întrista... și ar fi păcat de mine.
Că-mi vei lăsa cea mai frumoasă amintire
Când îmi e dor...să mă alin cu vinul de la tine.
Mi-ai spus în șoaptă să nu te mai aștept
Să rămânem o poveste... nu o rană în piept,
Că viața ta nu poate continua așa lângă a mea
Și nu ai vrea să știi, că m-ar rupe lipsa ta.
Mi-ai spus de toate, numai astea...NU
Mi le-am închipuit doar eu în nopțile târzii
Când paharul cu durere mi s-a umplut
Așteptând să-ți amintești.... să revii...
Category: Parting poems
All author's poems: OneWineWoman
#dor #despărțire #onewinewoman #unpahardepoezie
Date of posting: 26 февраля
Views: 239
Poems in the same category
Fara titlu
Mai torn încă un pahar de vin
Să scap de-al tău venin ,
Să uit prin tot ce-am trecut
Să nu regret că te-am pierdut.
Mă doare pentru că mi-ai făcut rău
De la început eu n-am fost pe gustul tău,
Pentru că gustul tău a fost amar
Visul tău pentru mine a fost un coșmar.
Nu ne potriveam indiferent ce făceam
Noi nu căutam fericirea, doar rătăceam
Din cele mai banale lucruri mereu ne certam
N-aveam dialog pentru că eu mereu tăceam
Dacă îți spunem de la început tot
Poate azi n-aș mai avea sufletul mort
Amor de plâns
Versuri de plâns sunt în poezia mea,
Inimi rănite, de unde strânge curge.
Emoțiile și sentimentele au luat
un foc fierbinte.
O mică greșeală a distrus iubirea,
amorul frumos.
Ea.Își cere iertare în genunchi,
El nu o aude,
O rănește în continuare
Sentimentele ei pentru el,
Sunt doar o jucărie.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 24.08.2024
Vino
Vino sa te îmbrac-n voia sorții-n veșmintele milostivirii, să-mi dai șansa de a te ierta
Vino să te înfășor cu iubire, ca sufletul sa nu îți mai fie tulburat, în nevoia de a mă uita fără rușine
Vino-n îmbrățișarea mea, oh tu stea căzătoare, ca să te pot opri din zborul tău, ca altfel să nu mă mai poți părăsi niciodată
Vino sa te sărut, în sărutul cel veșnic, ce leagă sufletele în temelii și ce îți mângâie sufletul lin, ca să îți poți uita egoul
Sa poți să ma iubești asa cum eu te iubesc, să fi om
Iubirea, știu că nu se cerșește, dar după iubirea ta as îngenunchia doar ca să pot să mă simt vie, iubind un străin la a cărora picioare mă topesc de dor, strigând-n gol cu devoarea realității, ce mi fura visul, visul unei cununii ce leagă sublim sufletele-n veșnici
A fost
A fost, dar nu era prezentă,
A fost, dar nu era atentă.
Că-ncepusem s-o iubesc,
Și nici gând s-o părăsesc.
I-aș mai pune o-ntrebare,
Căci mă doare tare, tare.
Ea, în suflet, adâncește
O rană ce nu se-oprește.
Numele, nu o să-l uit,
Căci în el mult am crezut.
Că va fi mereu cu mine,
Și la rău, dar și la bine.
Răul iarăși a învins,
„Nu pleca” — atât am zis.
Demonii din nou mă prind,
Mă ridic, dar nu știu când.
Strig azi tare, cu durere,
Sufletul iubire cere.
Inima încet mai bate,
Însă tu ești iar departe.
Ești departe și nu vezi,
Ești departe — nu mă crezi.
Ești departe și nu-ți pasă
C-ai lăsat iubirea arsă.
Prețul, simt că l-am plătit,
Te-aș fi vrut, dar n-a ieșit.
Și, deși eu n-am greșit ,
Tot sunt cel ce-a suferit.
Acuma tăcerea mi-e răspuns
Într-un ecou, tăcut ascuns
Am iubit și am pierdut
Dar din durere, m-am născut
Dacă pleci
Dacă pleci, pragul ușii să nu-l mai treci,
Dacă pleci nu ne vom mai vedea în veci,
Te-am iubit și te-am dorit
Când te vedeam, mă făceai fericit,
Acum, stau și te privesc,
Iar eu incep să mă îmbolnăvesc,
De dor și de tristețe
Îmi rămâne în suflet, o prezență rece.
Nu ți-a păsat,
Nu ți-a păsat de ce aveam frumos,
Nu ți-a păsat de tot ce avea un rost,
Ai decis să pleci,
Iar de mine să nu-ți mai amintești
O, dulce amară iubire...
Nu îți pare rău pentru mine?
Fara titlu
Mai torn încă un pahar de vin
Să scap de-al tău venin ,
Să uit prin tot ce-am trecut
Să nu regret că te-am pierdut.
Mă doare pentru că mi-ai făcut rău
De la început eu n-am fost pe gustul tău,
Pentru că gustul tău a fost amar
Visul tău pentru mine a fost un coșmar.
Nu ne potriveam indiferent ce făceam
Noi nu căutam fericirea, doar rătăceam
Din cele mai banale lucruri mereu ne certam
N-aveam dialog pentru că eu mereu tăceam
Dacă îți spunem de la început tot
Poate azi n-aș mai avea sufletul mort
Amor de plâns
Versuri de plâns sunt în poezia mea,
Inimi rănite, de unde strânge curge.
Emoțiile și sentimentele au luat
un foc fierbinte.
O mică greșeală a distrus iubirea,
amorul frumos.
Ea.Își cere iertare în genunchi,
El nu o aude,
O rănește în continuare
Sentimentele ei pentru el,
Sunt doar o jucărie.
Autoare Alina Zamurca
Poezia compusă pe 24.08.2024
Vino
Vino sa te îmbrac-n voia sorții-n veșmintele milostivirii, să-mi dai șansa de a te ierta
Vino să te înfășor cu iubire, ca sufletul sa nu îți mai fie tulburat, în nevoia de a mă uita fără rușine
Vino-n îmbrățișarea mea, oh tu stea căzătoare, ca să te pot opri din zborul tău, ca altfel să nu mă mai poți părăsi niciodată
Vino sa te sărut, în sărutul cel veșnic, ce leagă sufletele în temelii și ce îți mângâie sufletul lin, ca să îți poți uita egoul
Sa poți să ma iubești asa cum eu te iubesc, să fi om
Iubirea, știu că nu se cerșește, dar după iubirea ta as îngenunchia doar ca să pot să mă simt vie, iubind un străin la a cărora picioare mă topesc de dor, strigând-n gol cu devoarea realității, ce mi fura visul, visul unei cununii ce leagă sublim sufletele-n veșnici
A fost
A fost, dar nu era prezentă,
A fost, dar nu era atentă.
Că-ncepusem s-o iubesc,
Și nici gând s-o părăsesc.
I-aș mai pune o-ntrebare,
Căci mă doare tare, tare.
Ea, în suflet, adâncește
O rană ce nu se-oprește.
Numele, nu o să-l uit,
Căci în el mult am crezut.
Că va fi mereu cu mine,
Și la rău, dar și la bine.
Răul iarăși a învins,
„Nu pleca” — atât am zis.
Demonii din nou mă prind,
Mă ridic, dar nu știu când.
Strig azi tare, cu durere,
Sufletul iubire cere.
Inima încet mai bate,
Însă tu ești iar departe.
Ești departe și nu vezi,
Ești departe — nu mă crezi.
Ești departe și nu-ți pasă
C-ai lăsat iubirea arsă.
Prețul, simt că l-am plătit,
Te-aș fi vrut, dar n-a ieșit.
Și, deși eu n-am greșit ,
Tot sunt cel ce-a suferit.
Acuma tăcerea mi-e răspuns
Într-un ecou, tăcut ascuns
Am iubit și am pierdut
Dar din durere, m-am născut
Dacă pleci
Dacă pleci, pragul ușii să nu-l mai treci,
Dacă pleci nu ne vom mai vedea în veci,
Te-am iubit și te-am dorit
Când te vedeam, mă făceai fericit,
Acum, stau și te privesc,
Iar eu incep să mă îmbolnăvesc,
De dor și de tristețe
Îmi rămâne în suflet, o prezență rece.
Nu ți-a păsat,
Nu ți-a păsat de ce aveam frumos,
Nu ți-a păsat de tot ce avea un rost,
Ai decis să pleci,
Iar de mine să nu-ți mai amintești
O, dulce amară iubire...
Nu îți pare rău pentru mine?
Other poems by the author
Iarna vietii
Curg picături din iarna vietii
Grabite înspre eul meu,
Și te scriu precum poeții
Când dorul mi se pare greu!
Iar când sufletu-mi suspină
De distanța dintre noi,
Nu e leac, nimic n-alină
Gandul meu pătruns de ploi!
Am să te chem in vis
Am sa te chem in vis, să scriem o poveste
Cu șoapte de iubire si tot ce-i mai frumos,
Frânturi furate din lumini celeste
Umbrite de fantasme ce-au mai fost.
Și când povestea va avea al ei sfârșit
Ne vom retrage fiecare la răscruce
Purtând în suflet amintiri ce au trecut,
Amestecate și iubite toate le vom duce...
Am să te chem in vis, să-nchidem o poveste
Într-o-mbrățișare caldă s-o scăldăm
Luna plină să ne zâmbească prin ferestre
Cu stropi de fericire să ne îmbătăm.
Cand dorul picură cuvinte
Am zis că nu mai scriu dar sufletul îmi
picură cuvinte
lar vântul cald de vară le-aşterne în
povești,
Sunt blestemată pare să-mi fii doar
printre rime
Căci tu imi taci.... crezând că nu
greșești.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu nătâng
Dar te-ai ascuns la umbra unui buton,
Mi-aș fi dorit cumva să pot să te conving
Doar să vorbim... că am un suflet și
sunt...om.
Am încercat din nou să mă apropii aşa
cum am putut
Dar te-ai ascuns sub roba ignoranței
Tăcerea dintre noi adie iar perfid
Și suflă risipind și umbrele speranței.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu stângaci
Dar te-ai grăbit să apeși pe trăgaci.
Un munte de tăcere ai ridicat să ne
despartă
...risipind și-acel frumos.."a fost
odată"...
Îţi las aici o simplă rugăminte:
Să-mi scrii.. când poate-ai s-o găsești..
Prea dragul meu croit din necuvinte
Ce taci și azi... mă ocolești....
După un an...
E-o zi torida ca de vară
La meteo se-anunta ploi
Își intra-n drepturi mandra toamnă
Lăsând de frunze copacii goi.
E anotimpul când oamenii petrec
Cu el povestea vinului devine realitate
O frumoasă poveste de dragoste
Pentru suflet condiment îngeresc.
E anotimpul despărțirii noastre
Romanticul și tradiția nu s-au mai îneles..
Deschid fereastră sa privesc cât mai departe
Și parca gânduri și vise tind să împletes...
As vrea doar un minut sa mai putem vorbi
Să-ti spun ce dor mi-a fost de tine
Sa innecam emotia toamnei intr-un pahar cu vin
Pahar cu vin...născut din a ta pasiune.
27.09.2024
Ce rost?
Cuvinte, sentimente am....
..dar îmi e greu să te mai scriu
..poezii cu și despre tine
Când în suflet mi-i pustiu
Când știu c-ai uitat de mine.
Gândul îmi e chinuit
Îndeamnă mâna să scrie,
Așez litere cu iz de graffit
Despre tine. o amintire.
Mă-ntreb..
...ce rost mai are oare?.
Să scriu poeme pentru tine
Când rima atât de tare doare
De dorul care zace-n mine..
Privirea dimineții
Azi m-am trezit in fața ochilor
Cu a ta privire, dintr-o poza trimisă candva
Intr-o seara de vară, în amurgul zorilor
Când te-am întrebat ce sunt în viata ta...
Răspunsul ti-a fost atât de jucăuș...ghidus,
"Dragostea vieții mele"....
Declarație ce-a îndulcit un apus
Azi doar un vers în poeziile mele.
Stiam că nu-s... dar m-a făcut sa sper
Ca-n urmă va rămâne ceva bun
Și chiar de timpul peste noi va trece
Sa te-a amintesc mereu prin al tău vin...
Tin minte ca ti-am spus cât de frumos poți fi
Și îmi doream să mi te simt in brațe
Și mi-am pus în pahar dulcele tău vin
Și dorul s-a mai potolit, gustând din a ta creație.
Iarna vietii
Curg picături din iarna vietii
Grabite înspre eul meu,
Și te scriu precum poeții
Când dorul mi se pare greu!
Iar când sufletu-mi suspină
De distanța dintre noi,
Nu e leac, nimic n-alină
Gandul meu pătruns de ploi!
Am să te chem in vis
Am sa te chem in vis, să scriem o poveste
Cu șoapte de iubire si tot ce-i mai frumos,
Frânturi furate din lumini celeste
Umbrite de fantasme ce-au mai fost.
Și când povestea va avea al ei sfârșit
Ne vom retrage fiecare la răscruce
Purtând în suflet amintiri ce au trecut,
Amestecate și iubite toate le vom duce...
Am să te chem in vis, să-nchidem o poveste
Într-o-mbrățișare caldă s-o scăldăm
Luna plină să ne zâmbească prin ferestre
Cu stropi de fericire să ne îmbătăm.
Cand dorul picură cuvinte
Am zis că nu mai scriu dar sufletul îmi
picură cuvinte
lar vântul cald de vară le-aşterne în
povești,
Sunt blestemată pare să-mi fii doar
printre rime
Căci tu imi taci.... crezând că nu
greșești.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu nătâng
Dar te-ai ascuns la umbra unui buton,
Mi-aș fi dorit cumva să pot să te conving
Doar să vorbim... că am un suflet și
sunt...om.
Am încercat din nou să mă apropii aşa
cum am putut
Dar te-ai ascuns sub roba ignoranței
Tăcerea dintre noi adie iar perfid
Și suflă risipind și umbrele speranței.
Am încercat din nou să mă apropii, în
felul meu stângaci
Dar te-ai grăbit să apeși pe trăgaci.
Un munte de tăcere ai ridicat să ne
despartă
...risipind și-acel frumos.."a fost
odată"...
Îţi las aici o simplă rugăminte:
Să-mi scrii.. când poate-ai s-o găsești..
Prea dragul meu croit din necuvinte
Ce taci și azi... mă ocolești....
După un an...
E-o zi torida ca de vară
La meteo se-anunta ploi
Își intra-n drepturi mandra toamnă
Lăsând de frunze copacii goi.
E anotimpul când oamenii petrec
Cu el povestea vinului devine realitate
O frumoasă poveste de dragoste
Pentru suflet condiment îngeresc.
E anotimpul despărțirii noastre
Romanticul și tradiția nu s-au mai îneles..
Deschid fereastră sa privesc cât mai departe
Și parca gânduri și vise tind să împletes...
As vrea doar un minut sa mai putem vorbi
Să-ti spun ce dor mi-a fost de tine
Sa innecam emotia toamnei intr-un pahar cu vin
Pahar cu vin...născut din a ta pasiune.
27.09.2024
Ce rost?
Cuvinte, sentimente am....
..dar îmi e greu să te mai scriu
..poezii cu și despre tine
Când în suflet mi-i pustiu
Când știu c-ai uitat de mine.
Gândul îmi e chinuit
Îndeamnă mâna să scrie,
Așez litere cu iz de graffit
Despre tine. o amintire.
Mă-ntreb..
...ce rost mai are oare?.
Să scriu poeme pentru tine
Când rima atât de tare doare
De dorul care zace-n mine..
Privirea dimineții
Azi m-am trezit in fața ochilor
Cu a ta privire, dintr-o poza trimisă candva
Intr-o seara de vară, în amurgul zorilor
Când te-am întrebat ce sunt în viata ta...
Răspunsul ti-a fost atât de jucăuș...ghidus,
"Dragostea vieții mele"....
Declarație ce-a îndulcit un apus
Azi doar un vers în poeziile mele.
Stiam că nu-s... dar m-a făcut sa sper
Ca-n urmă va rămâne ceva bun
Și chiar de timpul peste noi va trece
Sa te-a amintesc mereu prin al tău vin...
Tin minte ca ti-am spus cât de frumos poți fi
Și îmi doream să mi te simt in brațe
Și mi-am pus în pahar dulcele tău vin
Și dorul s-a mai potolit, gustând din a ta creație.