Nebunie
Râvnim adeseori vulcanic
Spre strălucire,laudă,avere
Prizionieri compuși dintr-un produs metalic,
Sevraj stilat sorbim tăcuți plăcere
Poțiune cu efect real
Uităm modestele origini,
Ne cățărăm pe-naltul piedestal
Prețios prilej ne înbucură în inimi
Străbunii ce nu-i mai amintim
Sunt doar tablou umplut de acuarelă
Și totuși datorită lor trăim,
Ei fiind și azi o santinelă
Defilăm acum cu papion la gât
De un alb papal noi îmbrăcăm veșminte,
Extaz dulceag trăim! dar cât?
Căci falsa pace naște doar morminte.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Noapte albă
Poem: Eu cel ce n-o să mai fiu..
Dorul de casă a motivat-o să pună povești pe versuri. Corina Bezdîga își lansează cea de-a treia carte
Poem: Încheiere
Poem: Ploaie
(video) Lista scriitorilor contemporani cu cele mai multe romane ecranizate
Poem: Viața ta , e în mâinile tale
Poem: Iarna de Stela Enache în spaniolă
Poezia, un hobby în rândurile adolescentelor 2021 (vox)