Cum aș putea să te uit, pe tine,
Când inima mi-e plină de iubire,
Să mă apropii, noi știm prea bine,
Ca viitorul, ne va aduce dezamăgire
Să stau departe, nu e ceea ce simt,
Să vin aproape, mult îmi doresc,
Dar știu ca ești, sub legământ,
Si mă feresc, să nu păcătuiesc
Imi este greu, să-ti vad tristețea,
Pe care tu cu greu, vrei s-o mimezi,
Și n-aș vrea, sa te-ajungă bătrànețea,
Fără ca chipul drag, să-ți luminezi
Tu singură poți hotări, in astă lume strâmbă,
Cum viața să-ți trăiești, fără a regreta,
Și când și cum, să cadă a ta umbră,
Cănd soarele va străluci, in viața ta
Hai, noi prieteni buni, maturi să fim,
Iubirea prin prietenie, s-o mărturisim,
Unul pe altul, nicicând să ne mințim,
Si dragostea adevărata, să o găsim
Știm, că ne naștem c-un destin,
Și scrisă este a noastră soartă,
Călătoria pe pământ, e un har Divin,
Și un păcat mărturisit, IIsus il iartă!