Floare de mai (stai)
Tu, frumoasă floare de mai.
Cu-n zâmbet scos ca din rai.
Lasă-ți pletele să curgă,
Pe umerii tăi s-ajungă.
Ochii tăi cei cafenii,
Îmi dau fiori inimii.
Și cu tenul măsliniu,
N-apuc mâine să mai fiu.
Și ai păr ca abanosul,
Oi fi oare norocosul?
Și parfumul tău floral,
Lasă-n mine-un puls vital.
Și te-am prăpădit în vânt
Și căzut-am la pământ.
Tu zburai peste mormânt,
Eu de dor eram flămând!
Ai fost o floare de mai,
Topită-n aburii de ceai.
Și îți simt mirosul tare,
Tu, vis… doar asemănare.
Poems in the same category
Iertare..cer!
Iertare, cer Celui de Sus
Iertare azi, vă cer și vouă
În zi de post, pe dimineață
Când ceasul bate ora nouă.
Îs pregătit să merg la slujbă
Cuvântul Învierii să primesc,
Și rugă să înalt spre Domnul
Rostind întâi..Îți mulțumesc.
Voi duce ouă, pască la sfințit
Și cozonaci pufoși și rumeniți,
Din care dimineața vom gusta
Părinți, copii și musafiri poftiți.
Un ou în grup cu toții vom ciocni
Rostind cu bucurie, Hristos a Inviat "
Iar când oul roșu ne-a fost spart
Răspunsu-l dăm,,Adevărat a Înviat ".
Cât de frumoasă e seara Învierii
A Domnului pe cruce răstignit,
Dorind ca omul să fie mântuit
Dacă nu uită cum..Iisus..a murit!
Șoaptă de univers
Mulți și-ar dori o noapte cu tine,
Când mie nu-mi ajunge o viață să te admir.
Și-n ochi de s-ar pierde umbre străine,
Eu însă rămân, doar să te respir.
Ți-aș scrie versuri pe piele, balade mute,
Cu mâini ce ard și nu se mai sting,
Din ochiul meu să-ți citesc în stele,
Să-ți îmbrac universul în șoapte de nimb.
Noaptea
Noaptea este grea
Fără îmbrățișarea ta,
Dimineața as vrea sa mă trezesc,
In ochi să te privesc,
Buzele să ți le pot săruta,
Împreună să stăm la cafea,
Seara sa te aștept acasă,
Mă uit în continuu pe fereastră
Să ți deschid ușa sa intri in casa,
E frumos sa găsești pe cineva
Cu care sa împarți ziua și noaptea.
Basm
Aș vrea să-ți fie dor de mine,
Aș vrea șă pot să îți fiu umbră,
Aș vrea să pot să-ți fiu poveste,
Și să lăsăm destinul să o spună.
Poveste unde, iubirea este sensul vieții
Și unde un spiriduș se îndrăgostește deo zână.
Ei nu își spun adio până în târziul dimineții
Și își unesc destinele, ținându-se de mână.
Fericirea nu au căutat-o, dar ea a venit
Și le-a transformat povestea într-un infinit.
Vise nebune și pasionale
A mai rămas un singur moment
Ca să-mi simți zelul sufletesc
Ca să te pot atinge cu dor, foarte atent
Și ca să-mi poți arată zâmbetul ceresc
Te iubesc și doar că să-ți spun aceasta
Voi aștepta, ani de zile și mii de nopți fără somn
Să-ți văd ochii, deschizând într-o seară blândă ferestra
Să simt mâinile, care mângâie fiind cel mai fericit rege sau domn
Deși viața, are gust crud și senzație teribilă la primul pas
Dar totuși, ea încearcă în zadar de a destruge visele plăcute
La urma urmei, împreună încă vom mai zâmbi într-un bun ceas
Primind dorurile și săruturile demult, dorite și nemaivăzute
Crede cuvintele și poeziile mele , dintre fete ești cea mai minunată
Frumusețea ta divină mă cucerește fără luptă
Îndrăznesc doar să-ți cer un singur lucru, uitândune la această lună de Dumnezeu desenată
Fii puternică, în sufletul sfânt și cu mintea curată
Sunt doar îngrozit de tăcerea miilor de ace înfipte în minte
Că te voi vedea doar în visele mele neînplinite
Că nu-ți voi simți buzele dulci și aroma florilor pe viitor înainte
Pot, spune doar bine la toate îndoielele trăsnite
Imaginează-ți, doar pentru o scurtă și dulce clipă un singur vis
Și voi auzi, vocea ta cântând printre sute de oameni în întregul întuneric
Și pot ajunge la cerurile mult dorite pentru totul ce am zis
La urma urmei, fără tine sunt înger coborât în iad și demon ascultând cântecul biseric
Moarte, va opri inima mea când voi afla din vechile scrisori
Că tu ai mers în lumea întunericului complet
E groaznic să trăiești sub cerul luminos, aducândumi aminte atâtea ori
Numărul posibilităților apărute în trecut pentru a salva inimă oprită în piept
Și cu durerea sufletească ce îmi va umplea sufletul voi rupe din furie
Fructele interzise din pomul pe marginea lumei
Și doar apoi te pot îmbrățișa, sâmțând cea dulcea nostalgie
Și le pot dovedi tuturor, atingerea dragostei în vârful culmei
Iubirea poate exista pentru totdeauna în ochii și sufletele urmașilor
Și voi face o greșeală cu nonșalanță nemărginită de hotarele umane
Nu voi regreta de nimic în urma durerii grozave a pașilor
Pentru că te pot încălzi cu căldura razelor solare
În sfârșit, pot să privesc pentru ultima oară în ochi tăi
Și să mă înec, în frumusețea lor pentru totdeauna
Și lasă întreaga lume cu uimire să privească fără hohote și bătăi
Și să vedem cum putem zbura, asupra orașelor împreună
La urma urmei, sentimentele noastre ne vor da aripi pentru primul zbor
Și ne vor îndepărta, de toate necazurile și lumea haotică înconjurătoare
Ne vor duce acolo unde o să ne simțim liber și ușor
Unde vom fi împreună pentru totdeauna, cuprinși de vântul mării cel răcoare
Draga mea și dacă totuși, există cea mai mică șansă
Pentru a păstra în viață, romantismul nostru perfect
Care va trece printre vremurile grele fără cea mai rea nuanță
Te voi face cea mai ferecită printr-un singur al dragostei efect.
Cer un singur lucru de la tine, dă-mi ocazia pentru viitoare aventură
Și acum nu este momentul să îți fie frică și să fii atentă
Te rog lasă-mă doar o dată să te trag în lumea mea plină de cea mai frumoasă natură
Riscă și fii aproape de mine în tăcerea, fără fraze și cu mișcarea dansului lentă.
Toamna din mine
Mi-ai lăsat în vene o toamnă
Și pleoapele grele de ploi,
În piept îmi cad frunze uscate,
Și pașii îmi sună goi.
Tu ești vara ce s-a stins devreme,
Lăsând în pământ doar noroi,
Eu sunt copacul care te-a crezut,
Și care azi moare-ntr-un foșnet vioi.
Dar toamna nu plânge, doar știe
Că iernile vin și se duc,
Și chiar de azi tremură vântul,
Iertare..cer!
Iertare, cer Celui de Sus
Iertare azi, vă cer și vouă
În zi de post, pe dimineață
Când ceasul bate ora nouă.
Îs pregătit să merg la slujbă
Cuvântul Învierii să primesc,
Și rugă să înalt spre Domnul
Rostind întâi..Îți mulțumesc.
Voi duce ouă, pască la sfințit
Și cozonaci pufoși și rumeniți,
Din care dimineața vom gusta
Părinți, copii și musafiri poftiți.
Un ou în grup cu toții vom ciocni
Rostind cu bucurie, Hristos a Inviat "
Iar când oul roșu ne-a fost spart
Răspunsu-l dăm,,Adevărat a Înviat ".
Cât de frumoasă e seara Învierii
A Domnului pe cruce răstignit,
Dorind ca omul să fie mântuit
Dacă nu uită cum..Iisus..a murit!
Șoaptă de univers
Mulți și-ar dori o noapte cu tine,
Când mie nu-mi ajunge o viață să te admir.
Și-n ochi de s-ar pierde umbre străine,
Eu însă rămân, doar să te respir.
Ți-aș scrie versuri pe piele, balade mute,
Cu mâini ce ard și nu se mai sting,
Din ochiul meu să-ți citesc în stele,
Să-ți îmbrac universul în șoapte de nimb.
Noaptea
Noaptea este grea
Fără îmbrățișarea ta,
Dimineața as vrea sa mă trezesc,
In ochi să te privesc,
Buzele să ți le pot săruta,
Împreună să stăm la cafea,
Seara sa te aștept acasă,
Mă uit în continuu pe fereastră
Să ți deschid ușa sa intri in casa,
E frumos sa găsești pe cineva
Cu care sa împarți ziua și noaptea.
Basm
Aș vrea să-ți fie dor de mine,
Aș vrea șă pot să îți fiu umbră,
Aș vrea să pot să-ți fiu poveste,
Și să lăsăm destinul să o spună.
Poveste unde, iubirea este sensul vieții
Și unde un spiriduș se îndrăgostește deo zână.
Ei nu își spun adio până în târziul dimineții
Și își unesc destinele, ținându-se de mână.
Fericirea nu au căutat-o, dar ea a venit
Și le-a transformat povestea într-un infinit.
Vise nebune și pasionale
A mai rămas un singur moment
Ca să-mi simți zelul sufletesc
Ca să te pot atinge cu dor, foarte atent
Și ca să-mi poți arată zâmbetul ceresc
Te iubesc și doar că să-ți spun aceasta
Voi aștepta, ani de zile și mii de nopți fără somn
Să-ți văd ochii, deschizând într-o seară blândă ferestra
Să simt mâinile, care mângâie fiind cel mai fericit rege sau domn
Deși viața, are gust crud și senzație teribilă la primul pas
Dar totuși, ea încearcă în zadar de a destruge visele plăcute
La urma urmei, împreună încă vom mai zâmbi într-un bun ceas
Primind dorurile și săruturile demult, dorite și nemaivăzute
Crede cuvintele și poeziile mele , dintre fete ești cea mai minunată
Frumusețea ta divină mă cucerește fără luptă
Îndrăznesc doar să-ți cer un singur lucru, uitândune la această lună de Dumnezeu desenată
Fii puternică, în sufletul sfânt și cu mintea curată
Sunt doar îngrozit de tăcerea miilor de ace înfipte în minte
Că te voi vedea doar în visele mele neînplinite
Că nu-ți voi simți buzele dulci și aroma florilor pe viitor înainte
Pot, spune doar bine la toate îndoielele trăsnite
Imaginează-ți, doar pentru o scurtă și dulce clipă un singur vis
Și voi auzi, vocea ta cântând printre sute de oameni în întregul întuneric
Și pot ajunge la cerurile mult dorite pentru totul ce am zis
La urma urmei, fără tine sunt înger coborât în iad și demon ascultând cântecul biseric
Moarte, va opri inima mea când voi afla din vechile scrisori
Că tu ai mers în lumea întunericului complet
E groaznic să trăiești sub cerul luminos, aducândumi aminte atâtea ori
Numărul posibilităților apărute în trecut pentru a salva inimă oprită în piept
Și cu durerea sufletească ce îmi va umplea sufletul voi rupe din furie
Fructele interzise din pomul pe marginea lumei
Și doar apoi te pot îmbrățișa, sâmțând cea dulcea nostalgie
Și le pot dovedi tuturor, atingerea dragostei în vârful culmei
Iubirea poate exista pentru totdeauna în ochii și sufletele urmașilor
Și voi face o greșeală cu nonșalanță nemărginită de hotarele umane
Nu voi regreta de nimic în urma durerii grozave a pașilor
Pentru că te pot încălzi cu căldura razelor solare
În sfârșit, pot să privesc pentru ultima oară în ochi tăi
Și să mă înec, în frumusețea lor pentru totdeauna
Și lasă întreaga lume cu uimire să privească fără hohote și bătăi
Și să vedem cum putem zbura, asupra orașelor împreună
La urma urmei, sentimentele noastre ne vor da aripi pentru primul zbor
Și ne vor îndepărta, de toate necazurile și lumea haotică înconjurătoare
Ne vor duce acolo unde o să ne simțim liber și ușor
Unde vom fi împreună pentru totdeauna, cuprinși de vântul mării cel răcoare
Draga mea și dacă totuși, există cea mai mică șansă
Pentru a păstra în viață, romantismul nostru perfect
Care va trece printre vremurile grele fără cea mai rea nuanță
Te voi face cea mai ferecită printr-un singur al dragostei efect.
Cer un singur lucru de la tine, dă-mi ocazia pentru viitoare aventură
Și acum nu este momentul să îți fie frică și să fii atentă
Te rog lasă-mă doar o dată să te trag în lumea mea plină de cea mai frumoasă natură
Riscă și fii aproape de mine în tăcerea, fără fraze și cu mișcarea dansului lentă.
Toamna din mine
Mi-ai lăsat în vene o toamnă
Și pleoapele grele de ploi,
În piept îmi cad frunze uscate,
Și pașii îmi sună goi.
Tu ești vara ce s-a stins devreme,
Lăsând în pământ doar noroi,
Eu sunt copacul care te-a crezut,
Și care azi moare-ntr-un foșnet vioi.
Dar toamna nu plânge, doar știe
Că iernile vin și se duc,
Și chiar de azi tremură vântul,
Other poems by the author
Noapte caldă
Mi-e dor de noi.
O, dragul meu!
Să-ți aud râsetul tău,
Stând pe plajă amândoi.
Noapte caldă, noapte caldă!
Mai trezește-mă o dată,
Să fim doar noi amândoi,
Stând pe banca dinapoi.
Ia-ți cămașa înflorată.
Hai pe plajă înc-odata.
Și-n păr să-mi pui flori de tei
Săruta-m-ai cu ochi grei.
Brațele îmi sunt deschise,
Te așteaptă, nu sunt vise!
Eu vreau doar o-mbrățișare,
Nu o uit pân’ la pierzare.
Să te mângâi mult aș vrea,
Să-mi iei mâna-n mâna ta,
Să mă joc cu părul tău.
Doar să uit de dorul meu.
Uite-mă, eu sunt aici.
Vreau să îți vorbesc, ce zici?
Mai știi când noi ne-am iubit?
Vai! Am prins și-un răsărit.
Iar acum mă risipesc,
Soarele face sclipire.
Nu am vrut să te rănesc!
Am creat o amintire.
Steluță
Tu, steluță de pe cer!
Ce-mi dai inimii un fler.
Ține-n suflet și croiește-ți
Viitorul peste creșteți.
Ai un zâmbet prea dulceag
Și nu vreau să stau beteag.
Și cu părul de mătase,
Parcă ești o zână-n basme.
Suflet cald și suflet blând,
Să nu te risipi în vânt!
Hai, crede în al tău gând.
Vreau să te mai văd visând!
Și miroși a flori de mai,
Dar zâmbetul cui mai dai?
Ești frumoasă ca o stea,
Să nu uiți, iubita mea!
- pentru A.T.
Trenul efemer
M-așteptai în gară,
Cu zelul tău frumos.
Și-n ochii tăi de vară
Sclipea un foc sfios.
Cobor din tren ușor.
Te strâng tare în brațe
Și simt că ți-era dor,
Să fii cu mine-n noapte.
Pe cerul cel ‘negrit,
O stea a apărut.
Ți-am spus cât te-am iubit,
Iar tu mi-ai dat sărut.
Am așteptat iar trenul,
Ca să fugim în lume.
Lăsăm în urmă drumul,
Trăind fără vreun nume.
Mi-ai luat mâna firavă,
Aveai acel fior.
Șopteai cu voce suavă
Și m-ai lăsat s-adorm.
Stăteam pe pieptul tău
Ș-ușor mă atingeai.
Știam că ești al meu,
Simțeam cum mă iubeai.
Te uiți in ochii mei,
Pierzându-te în Soare.
Mă uit în ochii tăi,
Pierzându-mă în mare.
Pe drum cântam balade.
Vedeam cum te râdeai.
Simțeam căldură-n spate,
Dar tu te-mbujorai.
Plecat-am noi departe,
Să fiu numai a ta.
Să stăm pe iarba verde
Și să cădem pe ea.
Ajuns-am noi acolo,
Să fii numai al meu.
Să-ți cânt mereu ,,Țigano”,
Să uiți de tot ce-i greu…
,,Țigano" - Bosquito
Mărul lui Adam
Sper că ți-a ajuns acum!
Meritai, ce pot să spun!
Suferi’ai mult și des
Și eu să mă mai calmez.
Sper cu mărul să te-neci
Vina Evei nu e’n veci.
Nici a șarpelui turbat,
Tu cu gura ai mușcat.
Cred c-ai realizat acum,
Otrava nu-i drumul cel bun.
Nici iubirea cea din joaca,
Cum făceai și tu odată!
Noapte caldă
Mi-e dor de noi.
O, dragul meu!
Să-ți aud râsetul tău,
Stând pe plajă amândoi.
Noapte caldă, noapte caldă!
Mai trezește-mă o dată,
Să fim doar noi amândoi,
Stând pe banca dinapoi.
Ia-ți cămașa înflorată.
Hai pe plajă înc-odata.
Și-n păr să-mi pui flori de tei
Săruta-m-ai cu ochi grei.
Brațele îmi sunt deschise,
Te așteaptă, nu sunt vise!
Eu vreau doar o-mbrățișare,
Nu o uit pân’ la pierzare.
Să te mângâi mult aș vrea,
Să-mi iei mâna-n mâna ta,
Să mă joc cu părul tău.
Doar să uit de dorul meu.
Uite-mă, eu sunt aici.
Vreau să îți vorbesc, ce zici?
Mai știi când noi ne-am iubit?
Vai! Am prins și-un răsărit.
Iar acum mă risipesc,
Soarele face sclipire.
Nu am vrut să te rănesc!
Am creat o amintire.
Steluță
Tu, steluță de pe cer!
Ce-mi dai inimii un fler.
Ține-n suflet și croiește-ți
Viitorul peste creșteți.
Ai un zâmbet prea dulceag
Și nu vreau să stau beteag.
Și cu părul de mătase,
Parcă ești o zână-n basme.
Suflet cald și suflet blând,
Să nu te risipi în vânt!
Hai, crede în al tău gând.
Vreau să te mai văd visând!
Și miroși a flori de mai,
Dar zâmbetul cui mai dai?
Ești frumoasă ca o stea,
Să nu uiți, iubita mea!
- pentru A.T.
Trenul efemer
M-așteptai în gară,
Cu zelul tău frumos.
Și-n ochii tăi de vară
Sclipea un foc sfios.
Cobor din tren ușor.
Te strâng tare în brațe
Și simt că ți-era dor,
Să fii cu mine-n noapte.
Pe cerul cel ‘negrit,
O stea a apărut.
Ți-am spus cât te-am iubit,
Iar tu mi-ai dat sărut.
Am așteptat iar trenul,
Ca să fugim în lume.
Lăsăm în urmă drumul,
Trăind fără vreun nume.
Mi-ai luat mâna firavă,
Aveai acel fior.
Șopteai cu voce suavă
Și m-ai lăsat s-adorm.
Stăteam pe pieptul tău
Ș-ușor mă atingeai.
Știam că ești al meu,
Simțeam cum mă iubeai.
Te uiți in ochii mei,
Pierzându-te în Soare.
Mă uit în ochii tăi,
Pierzându-mă în mare.
Pe drum cântam balade.
Vedeam cum te râdeai.
Simțeam căldură-n spate,
Dar tu te-mbujorai.
Plecat-am noi departe,
Să fiu numai a ta.
Să stăm pe iarba verde
Și să cădem pe ea.
Ajuns-am noi acolo,
Să fii numai al meu.
Să-ți cânt mereu ,,Țigano”,
Să uiți de tot ce-i greu…
,,Țigano" - Bosquito
Mărul lui Adam
Sper că ți-a ajuns acum!
Meritai, ce pot să spun!
Suferi’ai mult și des
Și eu să mă mai calmez.
Sper cu mărul să te-neci
Vina Evei nu e’n veci.
Nici a șarpelui turbat,
Tu cu gura ai mușcat.
Cred c-ai realizat acum,
Otrava nu-i drumul cel bun.
Nici iubirea cea din joaca,
Cum făceai și tu odată!