Lipsit de tine
Am renunțat să te privesc lipsit de mâini
Și-acum fugind mă rătăcesc lipsit de tine
Lipsește râșnița uitării să te-alung
Ai rădăcinile adânc înfipte-n mine
Primind departe nu mai pot să te ajung
Lipsindu-mi azi mă risipește gol un mâine
Fumează timpul consumându-mă vioi
Rămâne scrumul amintirilor străine
Pornind în noapte visul fumegă nevoi
Târându-și farmecele rupt de realitate
Cărând speranțele tot caută-napoi
Lipsindu-mi șansele plâng rănile crăpate
Plutind incert aripa-mi frânge dorul viu
Căzând inert mă va zdrobi naivitate
Lipsit de tine frunza-mi seacă ruginiu
Iarna tristeților născând absurditate
Pierind cărările mă-ntunecă târziu
Lipsit de primăvara ochilor văd noapte
Lipsit de tine cine sunt nici că mai știu
Executând dezorientat absente fapte
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: crochiu liric/5
Poem: Ce simt
Cinci cărți scrise de autori contemporani din spațiul românesc
Poem: Ce-ar fi
Poem: Locuiește azi un suflet
Care sunt cele mai bune cărți scrise în Moldova în 2018, potrivit Uniunii Scriitorilor
Poem: Prea multă sensibilitate în olandeză
Poem: Strop de lacrimi peste țară...
Grigore Vieru, omagiat la Chișinău. Poetul ar fi împlinit 84 de ani