Dragoste pierdută în flori de primăvară.
Era prea cald să înțeleg că nu mai am putere,
Mă înădușeam in flori de crin, în buze dulci și... miere.
În palmă scrisul nu-l ștergeam, era prea prospată cerneala,
Cuvintele ce mă pierdeau, durerea și cu albăstreala.
Erai cu părul nod, înrămurit în două rădăcini de tei,
Miros ce beat eram de el, pierdut în ochi și în scîntei.
Mergeam cărările de praf, pe lîngă iaz din stele,
Cuvintele ce nu mai văd, sunt încă beat de ele.
Erai in rochie de flori, în multe flori de primăvară,
Eu mă simțeam străin cu noi. Stiam că sunt povară...
Ai spus că visele se pierd și visul meu s-a dus,
Acea cerneală a rămas, albastră în culori de'apus.
Category: Love poems
All author's poems: coffeepeople
Date of posting: 5 марта 2014
Added in favorites: 1
Views: 4635
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Inima
Poem: Noaptea
Descoperiți poezii.online!
Poem: Capitulare
Poem: Ce-am greșit...Ce-ai greșit...
S-a deschis raiul pentru micii cititori, la Moldexpo. Peste 16 mii de carti sunt in asteptarea cumparatorilor, iar picii pot invata cum sa faca povesti digitale - VIDEO
Poem: Povestea unui vis
Poem: De Dragobete
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?