Dragoste
Iți aud inima cum îți bate în piept,
Și simt cum mi se umplu ochii de lacrimi.
Căci mi-e groază când realizez că trebuie să accept,
Ziua ce va veni când te vei ridica la înălțimi.
Ascult cu urechea, trupul și inima,
Îți simt mâna cum mă mângaie pe păr.
Și vreau să strig după mama,
Te rog, cruță-mă de cruntul adevăr.
Și de aș avea din nou, ziua din care am început să respir.
Și de aș avea încă o zi, o viață și o noapte,
Tot nu mi ar fi de ajuns...
Să mă împac cu ale noastre muritoare soarte.
Category: Love poems
All author's poems: Emma17
Dragoste, iubire, tineri, grija, mama, moarte, eternitate
Date of posting: 15 июня
Views: 178
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Precum fulgerul în noapte
Poem: CÂNDVA
Cea mai veche lucrare de literatură
Poem: Epigrame VIII
Poem: Prietenei mele Alina
Premiile Nobel pentru Literatură pentru 2018 şi 2019 vor fi acordate împreună în acest an
Poem: Lacrimile ploii
Poem: Luptă am dus..!
Premiul Nobel pentru Literatură 2022