Nu ne-am fi așteptat în islandeză
Făcând o plimbare, cu multă vreme în urmă,
Vezi pietoni liniștiți, semaforul îi stresează,
Precaut ei traversează,
Pe bancă, în parc, cu nasul în ziar, ei noutăți iar scurmă,
Se duc la piață, apoi la teatru,
Deja este ora patru,
Încă nu sesizează nimic,
Ceva ca un purice, dar care merge mult mai ritmic,
Merg și la prieteni, se simt bine, râd, glumesc,
Mai trece o oră și chiar ațipesc,
Au adormit toți în aceeași sufragerie,
Înghesuită, cu ușa tot găurită (să treacă pisica), își cer scuze că au dormit toți ca în colivie,
Pleacă acasă, timpul zboară,
Ce urmează ne înfioară,
Prietenii, prietenilor care au cumpărat din piață scriu revoltați,
Nu i-am mai văzut atât de enervați,
"Mai investiți și voi în ce fel de șampon doriți,
Orice, doar să vreți să-l folosiți,
Ne-ați umplut de păduchi
Ne-ați dezamăgit, noi nu am face în veci așa ceva,
Să vă fie rușine,
Vă mustră prietenii voștri care vă trimit doar urări de bine"
Da, bine...zi făină, nu am nimic,
Sigur e totul doar la nivel psihic,
Au citit prea mult din ziare,
Nu aveam de unde să luăm, în Portugalia doar am fost stagiare,
Fă, nu auzi fă, cum te simți?
N-am nimic, dar să ne facem totuși un test,
Nu pot să cred, fată, uită-te și tu???!!
Da fată, ce?...nu pot să mă uit la păr, că tu..
Ce fată?
Mai ia niște vată,
Încerc să îi prind, să îi arunc pe geam,
Dar nu reușesc să capturez măcar unul din neam,
Fată, am putea încerca o metodă mai diferită,
Dar, care știu că totuși merită,
Ne decolorăm părul, ne alegem cea mai deschisă nuanță de blond norvegian,
După, îl vopsim în ce culoare vrem,
Păduchii nici nu vor apuca să își dea seama ce se întâmplă,
Că noi suntem harnice, vopsim fiecare firicel și de la tâmplă,
Da fata mea, ce m-aș face fără ideile tale, păduchii vor arde, se vor asfixia, noi nu trebuie să facem nimic, doar să avem grijă, să ne descâlcim riguros, să ne asigurăm că scăpăm de orice vizitatori nepoftiți, pe undeva, prin păr, rătăciți,
Da fată, exact, eu ce îți ziceam?
Nu știu, la un film între timp mă uitam...
După multe secole vedem rezultatul...
Care, nici nu ar fi putut să fie altul...
Fată, s-a prins foarte bine culoarea de firul de păr, estetic sunt mulțumită,
Acum mă pieptăn, să văd ce au pățit acei gândaci,
Da, acum sunt albaștri, verzi, au fost vopsiți și ei, ce să mai faci?
Față, nu mai avem păduchi, am scăpat, mergem să sărbătorim la crâșmă, cu o limonadă,
Sper să nu mai pățim ca în Portugalia, la acea terasă din ogradă.
(De acolo s-ar crede că și-ar fi achiziționat și acei păduchi...)
Við hefðum ekki búist við því
Að fara í göngutúr, fyrir löngu,
Sjá friðsæla gangandi vegfarendur, umferðarljós leggja áherslu á þá,
Varlega fara þeir yfir,
Á bekknum, í garðinum, með nefið í blaðinu, fréttir þær aftur og aftur,
Þeir fara á markaðinn, svo í leikhúsið,
Klukkan er þegar orðin fjögur
Tek samt ekki eftir neinu,
Eitthvað eins og fló, en það fer mun taktfastara,
Ég fer líka til vina, þeim líður vel, hlæja, grínast,
Annar klukkutími líður og ég er alveg að blunda,
Þeir sofnuðu allir í sömu stofunni,
Hrammað saman, með hurðina enn opna (hleyptu köttinum í gegn), biðjast þau afsökunar á því að þau sváfu allir eins og í búri,
farðu heim tíminn flýgur
Það sem kemur næst gefur okkur hroll,
Vinir, til vina sem keyptu af markaðnum, skrifa reiðilega,
Ég hef aldrei séð þá svona reiða áður,
„Fjáðu líka í hvaða sjampó sem þú vilt,
Hvað sem er, vil bara nota það,
Þú fylltir okkur af lús
Þú sleppir okkur, við myndum aldrei gera eitthvað svona,
Skammastu þín,
Vinir þínir sem senda þér bara góðar kveðjur skamma þig“
Já, jæja... dagshveiti, ég á ekkert,
Auðvitað er þetta allt bara á sálfræðilegu stigi,
Þeir lesa of mikið af blöðum,
Við áttum hvergi að taka, í Portúgal var ég aðeins nemi,
Heyrðu ekki gera hvernig líður þér?
Ég á ekki neitt, en við skulum samt taka próf,
Ég trúi því ekki stelpa, sjáðu þig líka???!!
Já stelpa, hvað?...ég get ekki horft á hárið á þér, því þú..
hvaða stelpa
Fáðu þér bómull,
Ég reyni að ná þeim, henda þeim út um gluggann,
En mér tekst ekki að fanga jafnvel eina slíka,
Stelpa, við gætum reynt aðra aðferð,
En hver veit að það er samt þess virði,
Við aflitum hárið, veljum ljósasta litinn af norskri ljósu,
Eftir það málum við það í hvaða lit sem við viljum,
Lúsin mun ekki einu sinni fatta hvað er að gerast,
Vegna þess að við erum dugleg málum við hvern þráð frá musterinu,
Já stelpa mín, hvað myndi ég gera án hugmynda þinna, lúsin brennur, hún mun kafna, við þurfum ekki að gera neitt, farðu bara varlega, flæktu vandlega, passaðu að losna við óboðna gesti, einhvers staðar, í gegnum hárið, reika,
Já stelpa, nákvæmlega, hvað var ég að segja þér?
Ég veit ekki, ég var að horfa á mynd á meðan...
Eftir margar aldir sjáum við niðurstöðuna...
Sem, það gæti ekki hafa verið annað...
Stelpa, liturinn festist mjög vel við hárið, fagurfræðilega er ég sáttur,
Núna er ég að greiða hárið á mér til að sjá hvað varð um þessa pöddu,
Já, núna eru þeir bláir, grænir, þeir hafa verið málaðir líka, hvað á að gera?
Andlit, við höfum ekki lengur lús, við sluppum, förum að fagna á kránni, með límonaði,
Ég vona að við lendum ekki eins og í Portúgal, á veröndinni í garðinum.
(Þarna mætti halda að hann fengi þessar lús...)
Category: Funny poems
All author's poems: Pisica amuzantă ![]()
Date of posting: 11 March 2024
Timp de citire: ~12 min.
Views: 1165
Other poems by the author
Love poems
Parting poems
Poems about nature
Spring poems
Poems dedicated to Mothers
Poems for children
About parental home
Poems for Dad
Poems about animals
Poems about death
Philosophical poem
Confessional poems
Sad poems
Motivational poems
Prose
Christmas carols
Funny poems
The patriotic poems
Poems March 8
Easter poems
New Year Poems
Diverse poems
Thoughts
Poems dedicated
Congratulations
Friendship poems
Oare de ce?
Silvian Costin
12 August
Multumesc Bogdan, multumesc Dora. Trecutul ne poate urmari mult timp, putem sa iesim din bucla infinita a intrebarilor fara raspuns cand un 'doi' lum...
Mi-ai fost drag... fără să-ți fiu
Dora●Dor
12 August
O poezie de o eleganță atât de tristă....
Sticla din colțul serii
Dora●Dor
12 August
Minunat scris!
Lectura unui gol
Dora●Dor
12 August
Profund, dureros dar atât de frumos scris!
Ai fost ca valurile mării, noaptea....
Dora●Dor
12 August
Fina, elegantă... memorabilă!
Oare de ce?
Dora●Dor
12 August
Absolut minunată!
Blestemul meu
Dora●Dor
12 August
Foarte frumoasa! Îmi place!
p.o.e.m
Dora●Dor
12 August
Frumos scris!
Blestemul meu
Monica P
12 August
O poezie minunata ce reflectă puternic durerea, o poezie memorabila, valoroasă prin profunzime și stil artistic. Va felicit din inimă!!!!!
Oare de ce?
Mierloi Bogdan-Stefan
11 August
"De ce trecutul pune umbră-n viitor"/"Oare de ce lacrima nu invie frunze" - Superbe versuri! Paradoxal as spune, poezia te desprinde de amalgamul sen...
Ai fost ca valurile mării, noaptea....
Tatyana📚
10 August
Un epilog emoțional intens. Superb poem!
Lectura unui gol
Femeia in litere
9 August
Textul tău este o confesiune extrem de puternică, profundă și dureros de sinceră. Ai reușit să pui în cuvinte acea stare abstractă și grea pe care mul...
Pe scena unei amintiri
Oros Luciana
9 August
O poezie scrisă atât de frumos❤️
CULORILE ZĂRII
Victoria
8 August
.... un strigat profund adresat vietii, o rugăminte sinceră de a păstra darurile simturilor si bucuria de a exista, chiar si atunci când umbra trece...
Beția unei umbre
Victoria
8 August
Frumos poem... profund.... versuri cu o sensibilitate aparte.....