Author avjJRiUyZdtIASLXWJA
Random creations :)
IMPOSIBILA IUBIRE
TE IUBESC ATAT DE MULT,
IUBIREA MEA IMPOSIBILA
SI LACRIMILE-MI CAD IN VANT
SI UNEI PIETRE I SE FACE MILA
PASII MEI GREI MERG PE PAMANT
SUFERINTA GREA DEVINE CULT.
ACUM PE DRUM SUNT SINGUR IAR
CU INTUNERICUL DIN NOU TOVARAS
SA TE SARUT AS VREA MACAR
SI APOI SA FUG CA UN BANDIT IN NOAPTE,
DAR NU TE POT AVEA CI DOAR,
IN VISUL MEU CEL NEGRU DEVENIT COSMAR
TE VAD ZAMBIND SI ALERGAND SPRE MINE
DAR MA TREZESC SI VAD CA TOTU-I IN ZADAR
IUBITA MEA,FRUMOASA MEA ,
INGERUL MEU CEL DULCE,
MAI MULT DE ATAT SUFLETUL MEU
NU POATE DUCE
ESTI TOT CE AM MAI SCUMP PE ACEST PAMANT ,
DOAR TU NU POTI A MA VEDEA PLANGAND.
NU VREAU SA-TI SPUN DE A MEA IUBIRE
A ALTUIA ESTI TU ACUM,ZEITO
DAR TE IUBESC IN SUFLET CA O FLOARE
SI LACRIMA,SI LIPSA,NEPUTINTA DOARE.
AH,DUMNEZEULE,CAT TE IUBESC FETITO.
HOTEL TRAIAN ,BRAILA-10.01.2023
AUTOR:CRISTIAN CIOBOTARU
Optimist/ pesimist?
Demult mi-am spus să nu mai scriu
Despre ce simt și mai ales ce văd,
Despre minciună și ura dintre noi
Să zic că totu-i bine și..nu prăpăd.
Tot timpul am crezut că-s optimist
Și răul, nedreptatea..au vindecare,
Spre adevăr mereu gândul m-a dus
Și am sperat că omu-i în schimbare.
Privesc în jur și greu pot să 'nțeleg
De ce este război și mor nevinovați,
Iar pacea, parcă nimeni n-o dorește
Și pruncii nenăscuți, nu știu..de tați.
Privirea mi se duce și înspre oameni
Care mai ieri trăiau în dulce armonie,
Iar azi nu știu pe cine vina s-o arunc
Că tot ce noi trăim..e mare dușmănie.
Astfel, am devenit și eu un pesimist
Și mi-am pierdut busola, ce-mi arăta,
Direcția cea bună, acum necunoscută
Așa că'ncerc, prin vers..ceva a corecta!
Superstiții
am crezut mereu în predicțiile lui Nostradamus
neîmplinite
la naiba
trebuie să crezi în ceva
nu poți sta toată viața indiferent
pe marginea șanțului
să numeri stelele
sau găurile negre din Univers
ca și când ai trăi veșnic
legile fizicii ne spun altceva
într-o bună zi se va sfârși totul
se cuvine
așadar
să te obișnuiești cu gândul acesta
mayașii vorbeau încă de acum două mii de ani
despre Nibiru
care se-apropie
apostolii despre Apocalipsă
unii îi zic „încălzire globală”
alții altfel
tu îți dai cu ojă incoloră pe unghii
absentă
te piepteni și arunci câțiva bănuți în poșetă
să ai cu ce plăti vămile…
ECOU DE STELE
În taina nopții veșnicia plânge,
Și-n stele dorul lumii se frânge,
Căci tot ce moare lasă-n urma sa
Un sunet stins, ce veșnic va cânta.
Prin noaptea rece trece un străin,
Și el aude un strigăt venit din senin.
E glasul stelei stinse-n vechi hotare,
Ecou de gând din vremi nemuritoare.
Un murmur blând din zare se revarsă,
Ca un ecou din steaua cea retrasă,
Și-n noaptea blândă, plină de tăcere,
Se naște iar un dor fără putere.
Pe lacul nopții, umbrele se joacă,
Și vântul adie molcom peste apă
Un gând se-nalță tainic către cer,
Și-n el se pierde tot ce-i efemer.
Din miile de stele curg lumini amare,
Ca lacrimi reci de veacuri milenare,
Și-n ele simt un glas străin, necunoscut,
Este chemarea cerului ce m-a făcut.
Inima e praf oricum
Mă arunc în gânduri în vise căzute
Îngeraș ce are aripile rupte
În mii de bucăți, brațele simt că mă dor
Cu pulbere de stele și durere mă înfășor
Inima e praf oricum , de ce s-o mai strâng
Doar petalele de trandafir ce mai plâng
În tăcere mă pierd, mă consum
Și poate totu-i doar o mreajă oricum
Și tot ce simt e un gol în gri
De suspine se făcură ochii negrii
Strâng disperarea sub piele-n tăcere
Otrava sufletului a mea plăcere
Căci cel ce-ți pune sărut pe frunte
Te va rănii cu adevăruri crunte
Lăsând să zacă-n tine doar furtuna
Ce-ți frânge dragostea totdeauna
Să nu-ți amintești nici un sărut
Nici iubirea și nici pe cel ce te-a durut
Azi de-ar fi doar un gol în piept
Căci de mâine n-am să te mai aștept
Dragoste fără de moarte
Să mă transformi în fulg de nea ,
Sau poate într-o pasăre măiastră ,
Să mă topesc , asfalt mormînt să-mi fie ,
Sau la cer să mă ridic , din văzduh un ultim cînt .
Să mă preschimbi în apă curgătoare ,
Sau poate într-un ocean , fără de margini ,
Și să mă bei , de gura-ți va fi însetată ,
Sau să te scalzi în mine toată ,de trupu-ți arde fără încetare .
Să mă adulmeci pe cîmpii , pe vîrf de munte , înflorind
Să-ți țin de umbră cînd arșița te va topi ,
Să fiu eu ceața care se ridică , la drum cînd te vei poticni ,
Să fiu pămînt pe care calci ,cărări line tu să bați
Să fiu al tău veșnic veșmînt ,
Și să nu uiți iubito tu , că dragostea-i nemuritoare .
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Cerul din palmele mele
Cristina Elena
29 August
Mulțumesc mult!
✨ Po.e.m
Florin Petricean
28 August
Cât de scump plătim mândria și tăcerea? Versuri pline de adevăr și înțelepciune care ating. Trist, dar atât de adevărat!
Cioburi dintr-un vechi amor
Florin Petricean
28 August
Un scris curat și sincer. Se simte o maturitate emoționantă în felul în care sunt descrise absența și speranța.👏
Am rupt lanțul pus pe gânduri
Florin Petricean
28 August
Impecabil scrisă!👏
Ea iubirea
aurica_plesea
28 August
Felicitări, cele mai frumoase versuri!
Pradă si putere
Florin Petricean
28 August
Iti mulțumesc pt apreciere!👍
Am rupt lanțul pus pe gânduri
Alex Black
28 August
O poezie care surprinde acel moment de ruptură, când vara se stinge și lasă în loc doar umbre și nostalgie. Citesc si nu pot decât să îți admir melan...
Vara fără Soare
Gheorghe Ascurtulesei
28 August
Felicitări Alexina pentru această poiezie Vara fără Soare
Astăzi..
Gheorghe Ascurtulesei
28 August
Frumoasă poiezie felicitări Alexina
Ți-aș fi dat..
Gheorghe Ascurtulesei
28 August
Frumoasă poiezie felicitări Alexina
Pradă si putere
Alex Black
27 August
O poezie care iti prinde mintea in capcană.
🎦 O SEARA FUMOASA DE TOAMNA
Gheorghe Ascurtulesei
27 August
Mulțumesc frumos tuturor celor care le place poeziile mele
🎦 Ultima sărutare să-mi dai
Gheorghe Ascurtulesei
27 August
Mulțumesc frumos pentru mesaj Smaranda Ploaie
🎦 Ultima sărutare să-mi dai
Gheorghe Ascurtulesei
27 August
Mulțumesc frumos pentru mesaj Smaranda Ploiești pentru că mi-ai apreciat poezia și nu în primul rând că ți-a plăcut
✨ p.o.e.m
Deea
27 August
Multumesc!