Solstiţiul de iarnă
Ce greu se iscă zorii
Din cea mai lungă noapte,
Prin ziua cea mai scurtă
Lumina abia răzbate.
Că noapte este afară,
Aşa cum între stele
E noaptea care umple
Prăpastia dintre ele.
Iar falduri de-ntuneric
Boţesc perdeaua groasă
A nopţii, ca lumina
Cât mai târziu să iasă.
Cu toate acestea zorii,
Chiar mai devreme apar,
Că începând de astăzi
Lumina creşte iar.
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: Cătălin Teodoreanu
Data postării: 21 decembrie
Vizualizări: 46
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: În sufletu-mi e toamnă
Poem: Al tău păcat
De la sisteme de luptă autonome la meditaţie. Ce cărţi recomandă Bill Gates, dintre cele pe care le-a citit în 2018
Poem: Mai frumoasă de Laura Stoica în suedeză
Poem: Iubirea
Vino la „Distanțe Poetice” - evenimentul care combină perfect poezia și notele muzicale
Poem: Ma voi gândi
Poem: Râsul acesta al meu...
(foto) Inspirată de poezia lui Stănescu. Moldoveanca Irina Madan și-a lansat colecția de paltoane pictate manual la Fashion Week San Diego