Crochiu de drumeție

Cale de o zi și jumătate până peste
Vom fi trecut ale munților creste;
Și, nu te mint, greu drumul mai este
Când nimic de friguri nu te ferește,
 
Dar aurul dimineții, în fire dinspre est ce cresc,
Îmi mai încălzește parcă puțin drumul ce-l pășesc,
Dându-mi nădejde față de cărarea ce-o umbresc,
Care duce înspre locuri tot mai clar ce se zăresc.
 

Categoria: Poezii diverse

Toate poeziile autorului: Rarés Girea poezii.online Crochiu de drumeție

Data postării: 20 ianuarie

Vizualizări: 28

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

Sănătate

Fiecare om doreşte

S-aibã din belşug de toate;

Toatã viaţa se trudeşte,

Umblã în genunchi şi-n coate;

Dar, când boala se iveşte, 

Murmurã, parcã cerşeşte

                        Sãnãtate.

 

De la vârsta timpurie

La stimabila etate,

El aleargã, dar nu ştie

Ceasul greu când o sã vie, 

Înghiţind cu lãcomie

Orice dram pe care scrie:

                       "Sãnãtate".

 

Ştiinţã, dor, averi şi vise,

Laolaltã adunate, 

Bunãtãţile promise, 

Vorbe dulci, nenumãrate,

Floarea care îi zâmbise,

Toate-s scrum, când nu mai este

                        Sãnãtate.

 

Sã aveţi mereu în casã

Crini, zambile parfumate!

Tinereţea zgomotoasã

Vine, trece, nici cã-i pasã...

Faceţi-o cât mai frumoasã,

Având mâinile curate

Şi sporind mereu a voastrã

                       Sãnãtate!

Mai mult...

Călătoria în trecut...

Călătoresc cu trenul 

Prin dulcile amintiri

În ochi le-ngheață gerul

Rămăn ca niște priviri.

Adânc la mine se uită

În ochi, pătrunzător

Oprind pe loc suflarea 

Lăsându-mă să mor...

Îmi fac atunci bagajul 

Cel mic și imaginar

Să plec , să nu scap zborul

Ce se împrăștie fumar.

Ajung la destinație 

Și râd și plâng și simt

Plăcută... acea senzație 

Că fericită sunt!

Mai mult...

De ce?

De ce e frig și, inima mă doare,

Iar tu nu simți, răceala dintre noi,

Stăm amândoi, tăcuți în așteptare,

Și știm, că pe-năuntru, suntem goi

 

Ne punem tot mai des, o întrebare,

De ce noi, nu mai suntem, ca-nainte,

Când știm că-n viața, totu-i încercare,

Și uneori călcăm, pe jar fierbinte

 

Și știm cu siguranța, tu și eu,

Că drumul nostru, n-a fost un vis,

Noi doi, iubiți, legați, am fost mereu,

Și doar, amândoi, în viața, am decis

 

A fost și greu, dar am trecut,

Peste necazuri, care-au durut,

A fost ușor și, ne-a plăcut,

De mână, noi tot timpul, ne-am ținut

 

Pe calea vieții, am știut, să evităm,

Să-ne-acuzăm urât....pe te miri ce,

Și-n viața, a trebuit, să ne purtăm,

Și am știut, că ce e rău, ca vântul trece

 

Și anii, ni s-au adunat, cu plus,

Văzându-se, pe ale noastre chipuri,

Și tinerețea, ni s-a dus, în minus,

Și-au apărut, pe ici pe colo, riduri

 

Și timpul, n-a trecut, fără de rost,

Am strâns si adunat, cum am putut,

Pentru aceasta, am plătit un cost,

Că de.. noi doar în muncă, am crezut

 

În tinerețe, totul, ți se cuvine,

Nu știi să scazi și, doar sa-aduni,

Iar, când timpul bătrâneții vine,

Anii îi scazi și-aștepti, ceva minuni

 

Acum e timpul, pentru o rugă,

Pe care n-ai rostit-o-ntinerețe,

Sperând la Domnul, să ajungă,

Și să n-ai boli, dureri, la bătrânețe

 

Un sfat, aș da acum, eu tuturor,

Trăieste, dar nu cu viața, la pariu,

Și toate, să le faci, la timpul lor,

Ca nu cumva, să fie, prea târziu!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mai mult...

Fluturi

Presimt secretul ce stă ascuns

în aripile tale de nepătruns.

Zborul cu viteza unei stele căzătoare

mă face ascuns printre norii călători

Valurile mării ating țărmul

cu puterea aripilor în zbor.

Cascada iubirii,

care nici o tornadă

nu poate să o doboare.

Din fire de apă colorată,

roșu aprins pus pe inima unui Cupidon

ți-am croit destinul,

săgeata iubirii aruncată în marea inimii.

Mai mult...

Prieten ori Dușman

Că-i prieten, că-i dușman

Care-i diferența man?

În final toți te vorbesc

Pe la spate te lovesc.

Mai mult...

Drumul stelei

Pe-o cale din vechime spusă erau tustrei,
Craii mergânzi spre Ieslea Nașterii;
Ce vor fi să găsească acolo ei:
Scena miraculoasă a prefacerii
 
Rugilor în trup de prunc vestit
De îngeri castului amvon din suflet.
Aduceți daruri corpului din miresme clădit,
Ce va avea lumii să-i dea umblet!

 

Mai mult...