Autorul Anca Sandru
Total
1 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Lacrimi de perle
Privește-mi sclipirea, se stinge,
Simte-mi mâna, se înmoaie
Și cum aerul mă ușurează.
Îmbrățișează-mă și simte
Pământul ce mă trage.
Apleacă-te peste mine și
plângi omul ce am fost,
Plângi cu lacrimi de perlă
Ce se rup cu coadă și
Îndeasă-le sub palmă
Să-mi înțepe pieptul.
Le voi purta cu lumină
Pe cărări ce se înalță
Și le voi arunca din cer
În noapte la fereastră.
Să nu dormi, iubite, nopțile
Ce le mai ai, privește-ți
Ploaia lacrimilor ce ard
Cerul căzând în fiecare seară
Să-ți zidească o scară
Până se vor termina.
Plânge-mă puțin, iubite,
Dă-mi o singură lacrimă,
Ne vom urca pe coada ei
Și vom cădea prin întuneric
Fără să ne ajungă lumina.
Vom cădea noi doi
S-avem o clipă de amor.
Plângi de fericire
Că doar o noapte
Ne mai desparte.
Viata
De ce viata usor zboara?,
Desi ea este o comoara,
Pentru orice creatura.
Dumnezeu ne-a oferito,
Si El ne-a faurito.
Omul trece prin viata,
Primeste intelepciune,
Apoi isi continua drumul,
Far` de amaraciune.
Dar ea imbatraneste,
Iar pe urma se sarseste.
O, ZEI...
O, zei din cer, nemuritori,
La soarta omului, nepăsători,
Indiferenţi că templu-i ruinat,
Iar sanctuarul, prăbuşit şi întinat...
Căci din adâncul mării de cleştar,
Spre nori, coloane dalbe de altar,
Se-nalţă în lumina stâncilor marine,
Ca nişte umbre vii, din valurile fine...
Acum, coloanele de-s prăbuşite,
În spectrul nopţii săvârşite,
S-or naşte iar din negri nori
În zborul pescăruşilor din zori...
Căci zei înfuriaţi pe cruda soartă,
Vor năvăli-nspre-a morţii poartă
Şi din genuni, vor scoate la lumină,
Furtuni electrice-n surdină...
îngeri fără aripi...
După ce au plecat bunici,
lucrurile au început
să se roage singure.
Fântâna
— nu pentru apă —
pentru glas.
Eu vorbesc cu scaunele goale,
cu farfuria care așteaptă
o mână ce nu mai vine,
cu ceasul
care se oprește
ori de câte ori îmi aduc aminte.
Mi-au lăsat un alfabet de gesturi:
cum să tai pâinea drept,
cum să taci fără să rănești,
cum să iubești
fără să ceri dovadă.
Când obosesc,
îi aud cum merg
prin mine —
îngeri fără aripi,
cu spatele ușor aplecat
de-atâta lumină trăită.
Și-atunci înțeleg:
nu moartea usucă fântânile,
ci dorul.
Dar dorul, dacă-l ții curat,
îi aduce inimii
o apă nouă.
Vino cu lumina ta..
Doamne vrem a ne scăpa...
Întuneric, nu ne da.,
Vino cu lumina ta,.
Cer de la sfinția ta,
Cu puterea ta cea mare,
Dă Doamne la fiecare
Pacea fie între noi,
Scapă Doamne din nevoi..
Cer eu Doamne de la tine,
Totu-i pentru mine bine.
Și le doresc tuturor,
Să îți cerem ajutor.
Oare unde, când sau cum?!…
Oare unde, când sau cum?!…
Am ajuns doar doi străini.
Atât de mult ne-am iubit,
C-am rămas singur pe drum.
Oare unde, cum sau când?!…
Te aștept, deși nu vii.
O să te întorci la mine,
Măcar cu un simplu gând?
Oare unde, când sau cum?!…
S-au pierdut visele noastre,
Umbre reci pe drumuri vaste,
Rămas-au doar vânt și fum.
Oare unde, cum sau când?!…
Lacrimi, calde și tăcute,
Printre rânduri…
Se ascund.
Oare unde, când sau cum?!…
Am devenit iar un…
Single…
Dintr-o piesă de album.
Oare unde, cum sau când?!…
Dintr-o pagină de versuri
Sentimente pe hârtie,
Am rămas doar cu un rând.
Oare unde, când sau cum?!…
S-au pierdut dorințele,
Precum o țigară aprinsă,
S-a transformat tot în, scrum…
Oare unde, cum sau când?!…
Dintr-o inimă de piatră
Și un suflet de gigant.
A devenit iar plăpând.
Oare unde, când sau cum?!…
Vom mai regăsi ce-a fost?
Sau e doar un vis anost,
Ce s-a stins odat’ cu noi?
Oare unde, cum sau când?!…
De mi-ai scrie…
Chiar de doare…
Cu greu, o să îți răspund.
Oare unde, când sau cum?!…
Vom mai regăsi iubirea?
Oare?… Poate niciodată…
Poate… chiar acum.
📅 06-09-2024
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Yin-Yang
anca_nistor
25 octombrie
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 octombrie
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 octombrie
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 octombrie
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 octombrie
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 octombrie
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 octombrie
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 octombrie
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 octombrie
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 octombrie
Superb!!!