Autorul Alexandra Rus
Total
6 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Regina morții
Oh, iubirea mea amintire de ce mi se scurge sufletul vejtejit încă pe foaia destinului?
Dacă oricum tu ai s-o rupi și se va mai duce înco iluzie atât de dulce spre cer...
Credeam că trăirile noastre sunt definiția extazului ci nu clipele ce aparțin efemeritatii eterne
Dar m am trezit într-o zi cu lacrimile amare în pustiul pe care îl consideram iubit, dar era doar un ghimp în coaste, un abis printre stele speranțelor mele
Și m-a purtat ca mutul departe de cuvintele ce-i descriau iubirea pe care o pretindea că o purta cu atâta foc pentru mine
M-a purtat suflet pe suflet, dar nu-mi auzea strigătul profund îndurerat și doar pătrundea după geamăt de plăcere
Mi-a pus coroana pe cap, m-a încoronat și m-a făcut regina morții, iar în loc de inel mi-a cioplit inima în bucăți și sufletul răstignit pe cruce
Cetățean universal
Sunt cetățean al cosmosului;
Aici mă nasc,
aici trăiesc.
Sunt cetățean;
Trăiesc pe-un punct albastru,
plutind mereu în univers.
Pământul este casa mea.
.........................................................
Noaptea stelele sclipesc
și înaintea mea dansează,
Iar luna veselă se-arată
și parcă numele-mi scandează.
Apoi soarele apare,
copertina-albastră-o trage.
El personal mi se prezintă
punând astrele deoparte.
Dar ele iute-și pierd răbdarea
și înlătură lumina
vrând să mă îmbie iar
cu sclipirea lor de aur.
Însă soarele, el reapare.
Și azi vrea să îmi vorbească,
pașii să mi-i orienteze.
A mea lumină vrea să fie.
Și iar e ceartă între astre
și iar e cerul sângeriu.
Căci viața mea este frumoasă
și-acum toate îmi sporesc.
Sunt centru de univers.
Dar vremea trece...
Apare-asupritor necazul
și flacăra din mine-o stinge.
Bolta își continuă ciclul:
Stelele-ntr-un dans leneș
cad rând pe rând sub orizont;
Răsare-apoi lumina rece
a soarelui rătăcitor
ce plutește în derivă
lent și chinuitor.
.......................................................
Treptat, treptat îmbătrânesc
iar perii albi mi se-ntăresc
și-abia acum eu realizez
ce mic am fost în univers...
Precum un strop de apă-n ploaie,
precum un fulg de nea-n ninsoare;
Așa sunt și eu între oameni.
Cerul... el nu mă cunoaște...
El este și mereu va fi
deasupra, iar eu dedesubt,
separați, dar împreună
într-un univers în care
omul e doar pasager.
Așa e viața-n univers,
e o viață trecătoare.
Timpul, el va sta-n picioare.
Dar e-o onoare că trăiesc
și cu ochii mei privesc
cerul vast și preamăreț.
Într-un mare cosmos locuiesc;
Cetățean eu mă numesc.
Iubirea e tot ce am
Dacă iubirea noastră de dor nebun
Ar fi sortită a se da spre sfârșit,
Aș sfida cerul, aș rupe pământul,
Doar ca să te găsesc dincolo, la infinit.
Iar de moartea va încerca să ne stingă,
Noi vom învăța să ardem veșnic,
O icoană de iubire va cuprinde-n mângâiere lină,
Ca un sfeșnic aprins în întuneric.
Când iubirea-i adevărată,
Nu cere permisiune să ardă,
Mistuie sufletul, îmbrățișează abisul,
Mai puternică decât timpul
O , soră, fără înfățișare
Trec anii, timpul zboară,
Dacă -mi va fi dor de tine,
Tânjesc să nu mai doară,
Că mi te -ai smuls din mine.
Chiar de mi-e greu și pustiu
Și amintirea ta mă cheamă,
Iar cerul scuipă cenușiu
Și mă -nväluie cu teamă.
Promit să nu mai ezit,
Deși nu mă cred pe cuvânt.
Privindu -mi chipul umezit,
M-aș lepăda de jurământ.
Ce m-așteaptä dincolo de ziduri?..
Un sărut pe obraz,o îmbrățișare?..
Și mă tulburi printre gânduri
Tu, soră, fără înfățișare..
Trăim în diferite lumi;
Eu,un om de rând și simplu.
Tu te pierzi printre culmi.
Eu, desculț prin viață umblu..
✨ Un tip fierbinte
Sunt o "ruină" care mai visează,
deși în fiecare zi se degradează,
fiindcă mereu mintea mă minte,
ca-aș fi încă un tip "fierbinte"!
Fierbinte nu sunt însă dulce,
căci diabetul asta aduce,
energic par și-ntruna în acțiune
de ne uităm la ... tensiune!
Am umerii ca-n tinerețe lați,
păcat că sunt anchilozați,
iar degetele așa-s de deformate,
de pumnii să îi strâng nu se mai poate!
Imi trebuie tot timpul ochelari,
în gura mai am trei molari,
singur e părul ce nu m-a părăsit,
dar este mult mai rar și s-a albit!
Imunitate nu mai am de loc;
sunt scos de-o gripă imediat din joc,
iar serile mereu merg la culcare,
devreme, ca găina ouătoare!
Deci cum spuneam un tip "fierbinte"
destul de limpede la minte,
deși dacă ați știi ce eu încă visez
ați spune că și ... delirez!
20.01.2026
Promisiunea uitată
Ai fost lumina-n care-am crezut,
Refugiul blând, un vis tăcut,
Dar tot tu, ca un vânt hain,
Ai spulberat al meu destin.
Mi-am pus în tine suflet frânt,
Te-am îmbrăcat în dor și cânt,
Dar ai plecat fără să-ți pese,
Lăsând în urmă doar regrete.
Ai fost speranță, dar și ger,
Un foc ce-a ars și-a devenit mister,
Un vis ce-n zori s-a risipit,
O promisiune… ce-a murit.
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Lângâ tine
ElenaD
28 iunie
superbe versuri
În parc
ElenaD
28 iunie
un poem frumos si deosebit.
Zbuciumul inimii
Melania Istrate
28 iunie
O poezie tristă dar frumoasa in același timp
Amintiri ce nu vor fi
Anastasia Brăescu
28 iunie
Tristă ❤️👏
Mâna ce te mângâie
Anastasia Brăescu
28 iunie
O poezie adorabila!❤️
POEMUL FLORILOR DIN CÂMP
Anastasia Brăescu
28 iunie
Superbă scriere❤️
Cercei de mai
Anastasia Brăescu
28 iunie
Versuri atat de frumoase!❤️
Acorduri păgâne
Anastasia Brăescu
28 iunie
Mulțumesc ❤️
Gânduri
ElenaD
27 iunie
frumoase versuri.
Acorduri păgâne
Deea
27 iunie
SUPERB!!
Mâna ce te mângâie
Maddy94
27 iunie
De-aceea omul bun nu cade... ❤️
Mâna ce te mângâie
Edy.Eduard2000
26 iunie
Versurile astea dor prin adevărul lor. Despre bunătate, trădare și lumina care refuză să se stingă. Căci răul n-are colți de fiară, ci chipul celui ce...
Mâna ce te mângâie
Mihăiță Mihai
26 iunie
O poezie ca o mângâiere!👍👍👍
🎤 Regăsire
Mihăiță Mihai
26 iunie
Frumos!❤️
Ecou de vara
Maria Spiescu
25 iunie
Superbă!