Umbra nopții
Nu caut prințul fermecat
Ca alte fete ce l-au așteptat
Vreau unul pe motocicletă
Cu o cameră roșie secretă
Poate ca a lui Christian Grey
Să experimentez regula de trei
Cu o privire care divagă
"Pentru tine voi arde lumea întreagă!"
Tatuaje și zâmbet criminal
Să dețină un sărut mortal
O umbră a nopții întunecate
Cu un dosar plin de păcate
E antieroul meu preferat
Acest tip de bărbat
Efectul acela sonor
"Atinge-o și te omor!"
Posesiv și gelos
Poate și nemilos
În cărți îl întâlnesc
Dar în realitate unde-l găsesc?
Sunt o fată cu cărți
Care trăiește mii de vieți
Am nevoie de băiatul cu motocicletă
Ca fantezia să fie completă.
Să recreem scenele mele favorite
Mă refer la cele explicite
Am mii de idei
Fă cu mine ce vrei!
Accept orice nebunie
Cătușe, cravată sau funie?
Nu contează, oferă-mi plăcere
Altceva nu-ți pot cere.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Levinia Diandra
Дата публикации: 1 августа 2024
Просмотры: 365
Стихи из этой категории
Stii?...
Stii?... incă-mi sunt vii amintirile cu tine
Chiar de povestea a luat sfârșit între noi
Cu siguranță de 100%, dintre tine și mine
Doar mie mi-e dor, și... ne-as vrea înapoi.
Nu am reușit să avem parte de-un vin de adio
Te-ai depărtat pe silențios, atât de simplu și ușor
Și neputința, lacrimile si durerea m-au cuprins, cu brio,
Când am realizat că finalul va fi fără un vin in doi.
Mi-aș fi dorit să mă respecți măcar puțin
În 2 de sfârșit...îmbrățișați să bem un vin
...Să bem un ultim pahar de vin...
În bratele tale să-i mai simt gustul divin.
Acum e tarziu... te simt mult prea departe
Sunt luni bune de când nu ne-am vorbit...
Și realizez a nu știu câta oara, din păcate
Gând bun, îndreptat către mine...nicicând n-ai avut!
Dramă pe Sena
Curgerea lină a Senei spune povești
Povești de dragoste cum rar întâlnești
Dar și povestea tristă a mantiei odioase
Care ascundea lacrimi și crime ticăloase.
Vocea de tunet ce face valurile să tremure
Izvorăște dintr-un om cu sufletul îndrăgostit
Doar visele îl mai poartă singure
Spre vremea când totul era liniștit.
Nevasta îl uită cu fiecare secundă
Își caută alinarea în brațe tinerești
Iar clocotul de sub mantia sângerândă
Erupe ca un vulcan și nu poți să îl oprești.
Umbrele se întind peste Sena
Nici o respirație nu taie aerul crud
Doar o figură șireată ca o hienă
Se plimbă pe pontonul ud.
Își flutură mantaua ca un vultur aripile
Și așteaptă tăcut să se stingă lămpile
La crăpatul zorilor să-ncheie povestea
Cu sângele tânăr să-și spele necinstea.
colaj//5
lumini orbitoare
oferă strălucire
întinselor deșerturi...
alergând pe tabla de șah,
printre sloganurile
libertății,
nu simțim cum devenim
încet-încet,
ținte...
pentru ambele părți
beligerante.
balanța se-nclină spre
sunetul amăgitor al
întunericului.
pilat sa spală pe mâini;
iar agentul inteligent artificial
ia decizii în numele nostru.
Priviri
Poate ți-e frică să privești la mine-n suflet
Ca-ntr-o oglindă te găsești de-ai să privești
Și-atunci fugind mă ocolești fără de cuget
Nu am cerut să te iubesc, să mă iubești
Focul nestins a mistuit zile senine
Umbrind cu nori priviri ce nu le mai privești
Visul aprins rulează filme clandestine
Povești ascunse ce nicicând n-ai să trăiești
Privesc în urmă timpul zâmbetelor calde
Din ochii tăi mă săgetau două scântei
Dar ai lăsat sufletu-n flăcări să se scalde
Mai mult de om, mai mult de suflet, îți dorești
Strigă un dor, mă-treabă când ajung la tine
Mă-ntreabă inima și sufletul de vești
Răspunde tu la întrebările fragile
Privind în ochi doi ochi ce nu vrei să-i privești
Rămân privind tăcerea lungă, noaptea goală
Nu mai pricep dacă e bine să iubești
Pare-o minciună scrisă-n lumea ideală
Credeam că sufletul cedând suflet primești
Cât de frumos, cât de sublim, privind din stele
Poți să alegi de mă salvezi sau mă zdrobești
Ajunsă zeu aplici sentință vieții mele
Lovind în suflet ai decis să-l osândești
Coboară lacrima-n pământ cărând povară
Se rupe omul dintr-un om răpus de dor
Arunci o inimă-n infern, omul să piară
Dintr-o iubire m-am născut, de ea să mor
De când mă știu.
De când mă știu am ochii goi,
De când mă știu trăiesc în trecut,
Acolo unde eram doar noi doi,
Acolo unde încă nu te-am pierdut.....
De când mă știu mi-e dor de tine,
De când mă știu simt că mor,
Mă știu doar de când am fost cu tine
Vechiul eu a fost doar trecător....
Nu mai sunt cine eram,
Nu mai sunt așa cum mă știu,
Mai bine în trecut muream,
Decât să trăiesc cu sufletul pustiu.....
Sufletul mi-e pe deplin gol,
Inima mi-e plină doar de tine,
Gândurile-mi sunt acoperite cu nămol,
Trupul îmi zace între ruine.....
Așa mă simt de când mă știu,
Așa mă simt fără tine,
Fiecare vers pe care-l scriu,
Îl scriu doar pentru tine......
Te iubesc de când mă știu,
Te iubesc și mi-e greu,
Îmi lipsești de când mă știu,
Îi lipsești sufletului meu......
Stii?...
Stii?... incă-mi sunt vii amintirile cu tine
Chiar de povestea a luat sfârșit între noi
Cu siguranță de 100%, dintre tine și mine
Doar mie mi-e dor, și... ne-as vrea înapoi.
Nu am reușit să avem parte de-un vin de adio
Te-ai depărtat pe silențios, atât de simplu și ușor
Și neputința, lacrimile si durerea m-au cuprins, cu brio,
Când am realizat că finalul va fi fără un vin in doi.
Mi-aș fi dorit să mă respecți măcar puțin
În 2 de sfârșit...îmbrățișați să bem un vin
...Să bem un ultim pahar de vin...
În bratele tale să-i mai simt gustul divin.
Acum e tarziu... te simt mult prea departe
Sunt luni bune de când nu ne-am vorbit...
Și realizez a nu știu câta oara, din păcate
Gând bun, îndreptat către mine...nicicând n-ai avut!
Dramă pe Sena
Curgerea lină a Senei spune povești
Povești de dragoste cum rar întâlnești
Dar și povestea tristă a mantiei odioase
Care ascundea lacrimi și crime ticăloase.
Vocea de tunet ce face valurile să tremure
Izvorăște dintr-un om cu sufletul îndrăgostit
Doar visele îl mai poartă singure
Spre vremea când totul era liniștit.
Nevasta îl uită cu fiecare secundă
Își caută alinarea în brațe tinerești
Iar clocotul de sub mantia sângerândă
Erupe ca un vulcan și nu poți să îl oprești.
Umbrele se întind peste Sena
Nici o respirație nu taie aerul crud
Doar o figură șireată ca o hienă
Se plimbă pe pontonul ud.
Își flutură mantaua ca un vultur aripile
Și așteaptă tăcut să se stingă lămpile
La crăpatul zorilor să-ncheie povestea
Cu sângele tânăr să-și spele necinstea.
colaj//5
lumini orbitoare
oferă strălucire
întinselor deșerturi...
alergând pe tabla de șah,
printre sloganurile
libertății,
nu simțim cum devenim
încet-încet,
ținte...
pentru ambele părți
beligerante.
balanța se-nclină spre
sunetul amăgitor al
întunericului.
pilat sa spală pe mâini;
iar agentul inteligent artificial
ia decizii în numele nostru.
Priviri
Poate ți-e frică să privești la mine-n suflet
Ca-ntr-o oglindă te găsești de-ai să privești
Și-atunci fugind mă ocolești fără de cuget
Nu am cerut să te iubesc, să mă iubești
Focul nestins a mistuit zile senine
Umbrind cu nori priviri ce nu le mai privești
Visul aprins rulează filme clandestine
Povești ascunse ce nicicând n-ai să trăiești
Privesc în urmă timpul zâmbetelor calde
Din ochii tăi mă săgetau două scântei
Dar ai lăsat sufletu-n flăcări să se scalde
Mai mult de om, mai mult de suflet, îți dorești
Strigă un dor, mă-treabă când ajung la tine
Mă-ntreabă inima și sufletul de vești
Răspunde tu la întrebările fragile
Privind în ochi doi ochi ce nu vrei să-i privești
Rămân privind tăcerea lungă, noaptea goală
Nu mai pricep dacă e bine să iubești
Pare-o minciună scrisă-n lumea ideală
Credeam că sufletul cedând suflet primești
Cât de frumos, cât de sublim, privind din stele
Poți să alegi de mă salvezi sau mă zdrobești
Ajunsă zeu aplici sentință vieții mele
Lovind în suflet ai decis să-l osândești
Coboară lacrima-n pământ cărând povară
Se rupe omul dintr-un om răpus de dor
Arunci o inimă-n infern, omul să piară
Dintr-o iubire m-am născut, de ea să mor
De când mă știu.
De când mă știu am ochii goi,
De când mă știu trăiesc în trecut,
Acolo unde eram doar noi doi,
Acolo unde încă nu te-am pierdut.....
De când mă știu mi-e dor de tine,
De când mă știu simt că mor,
Mă știu doar de când am fost cu tine
Vechiul eu a fost doar trecător....
Nu mai sunt cine eram,
Nu mai sunt așa cum mă știu,
Mai bine în trecut muream,
Decât să trăiesc cu sufletul pustiu.....
Sufletul mi-e pe deplin gol,
Inima mi-e plină doar de tine,
Gândurile-mi sunt acoperite cu nămol,
Trupul îmi zace între ruine.....
Așa mă simt de când mă știu,
Așa mă simt fără tine,
Fiecare vers pe care-l scriu,
Îl scriu doar pentru tine......
Te iubesc de când mă știu,
Te iubesc și mi-e greu,
Îmi lipsești de când mă știu,
Îi lipsești sufletului meu......
Другие стихотворения автора
Iubirea
Vocea ta dulce ca mierea
Îmi dă puterea
De care am nevoie
Să trec peste orice voie.
Am învățat
Să visez cu ochii deschiși
A fost interesant
Noi doi, singuri, într-o cameră închiși
Am descoperit
Iubirea se simte, nu se spune
De tine m-am îndrăgostit
Nu m-am putut opune
Ești un strop de lumină,
Eu un strop de poezie
Unde iubirea predomină
Cu un pic de nebunie.
Ne completăm minunat
Tu multe mi-ai arătat
Îmi erai destinat
Demult te-am așteptat.
Otravă
Un singur lucru dorea
Să simtă dragostea
Din păcate nu i s-a permis
Iar la materie n-are admis
Așa că s-a transformat
Într-o femeie de neuitat
În privirea avea otravă
Și mintea-i era bolnavă.
Iubirea o dezgusta
De la romantism vomita
Ura tot felul de afecțiune
Era dependentă de acțiune.
În săruturi dulci nu credea
Acestea reprezentau pentru ea
Un schimb de salivă
E părerea ei nocivă.
Dar eu?
Cine sunt?
Nu mai știu
Unde sunt?
Am ajuns într-un loc pustiu
Sunt tristă
Alții mă controlează
Sunt dezamăgită
Visurile mele nu contează
Voiam doar să cânt
Melodii scrise de mine în gând
Coregrafii să dansez
Cum mereu visez
Totul a fost distrus
De cel mai important intrus
Familia mea mi-a spus
Muzica nu e doar compus
Ei vor facultate
După master în contabilitate
Și viața mea unde rămâne?
Distracția, alcoolul, iubirea nu sunt de mine?
Acest lucru nu o să tolerez
Nu vreau decât să mă angajez
După ce liceul voi termina
Nimic nu mă va domina
Nu-ți cer nimic
Nu-ți cer milioane,
Ci doar o floare
Însoțită de un sărut
Nu am nevoi de mai mult
Nu-ți cer cadouri scumpe,
Ci dragostea ta să-mi umple
Inima cu simple gesturi
Și să-mi fi alături.
Să împărțim visuri
Contează pentru mine
Să facem împreună amintiri
Doar eu și cu tine
Numai un gest romantic,
Ceva autentic
Și mă vei cuceri
Cu rețeta inimii.
Zâmbetul tău în tablou
Cel mai potrivit cadou
Inima ta de stea
Jumătatea care-mi lipsea.
Inima
Dintre toți băieții putea fi oricine
Dar nu, inima te-a vrut pe tine
A ta nu m-a dorit pe mine,
Ci pe alta pe care o știu bine
Acum inima-mi sângerează
Respingerea ta o afectează
S-a îndrăgostit de persoana greșită
Durerea vrea s-o aline cu înghețată
Vreau să o fac să înțeleagă
De tine nimic nu o leagă
Trebuie să treacă pe modul bucurie
Ajunge câte lacrimi a vărsat din furie.
Tu ai trimis gloanțe în ea
În inima mea
Tu ai făcut-o bucăți pe ea
Pe inima mea
Deși ai o inimă mare
Pe a mea ai distrus-o tare
Poate nu era intenția ta
Dar mă simt ca naiba
Galaxie
M-am pierdut prin stele
Ca să te caut prin ele
Dar nu te-am găsit
Și m-am simțit cumplit
Te-am căutat și pe Lună
Altă dezamăgire bună
Nu are rost să te mai caut
Deja te-am pierdut
Cred că ai ajuns în altă galaxie
Și ai uitat cu totul de mine
Bucură-te de altă viață
Că am să te uit cu siguranță
Iubirea
Vocea ta dulce ca mierea
Îmi dă puterea
De care am nevoie
Să trec peste orice voie.
Am învățat
Să visez cu ochii deschiși
A fost interesant
Noi doi, singuri, într-o cameră închiși
Am descoperit
Iubirea se simte, nu se spune
De tine m-am îndrăgostit
Nu m-am putut opune
Ești un strop de lumină,
Eu un strop de poezie
Unde iubirea predomină
Cu un pic de nebunie.
Ne completăm minunat
Tu multe mi-ai arătat
Îmi erai destinat
Demult te-am așteptat.
Otravă
Un singur lucru dorea
Să simtă dragostea
Din păcate nu i s-a permis
Iar la materie n-are admis
Așa că s-a transformat
Într-o femeie de neuitat
În privirea avea otravă
Și mintea-i era bolnavă.
Iubirea o dezgusta
De la romantism vomita
Ura tot felul de afecțiune
Era dependentă de acțiune.
În săruturi dulci nu credea
Acestea reprezentau pentru ea
Un schimb de salivă
E părerea ei nocivă.
Dar eu?
Cine sunt?
Nu mai știu
Unde sunt?
Am ajuns într-un loc pustiu
Sunt tristă
Alții mă controlează
Sunt dezamăgită
Visurile mele nu contează
Voiam doar să cânt
Melodii scrise de mine în gând
Coregrafii să dansez
Cum mereu visez
Totul a fost distrus
De cel mai important intrus
Familia mea mi-a spus
Muzica nu e doar compus
Ei vor facultate
După master în contabilitate
Și viața mea unde rămâne?
Distracția, alcoolul, iubirea nu sunt de mine?
Acest lucru nu o să tolerez
Nu vreau decât să mă angajez
După ce liceul voi termina
Nimic nu mă va domina
Nu-ți cer nimic
Nu-ți cer milioane,
Ci doar o floare
Însoțită de un sărut
Nu am nevoi de mai mult
Nu-ți cer cadouri scumpe,
Ci dragostea ta să-mi umple
Inima cu simple gesturi
Și să-mi fi alături.
Să împărțim visuri
Contează pentru mine
Să facem împreună amintiri
Doar eu și cu tine
Numai un gest romantic,
Ceva autentic
Și mă vei cuceri
Cu rețeta inimii.
Zâmbetul tău în tablou
Cel mai potrivit cadou
Inima ta de stea
Jumătatea care-mi lipsea.
Inima
Dintre toți băieții putea fi oricine
Dar nu, inima te-a vrut pe tine
A ta nu m-a dorit pe mine,
Ci pe alta pe care o știu bine
Acum inima-mi sângerează
Respingerea ta o afectează
S-a îndrăgostit de persoana greșită
Durerea vrea s-o aline cu înghețată
Vreau să o fac să înțeleagă
De tine nimic nu o leagă
Trebuie să treacă pe modul bucurie
Ajunge câte lacrimi a vărsat din furie.
Tu ai trimis gloanțe în ea
În inima mea
Tu ai făcut-o bucăți pe ea
Pe inima mea
Deși ai o inimă mare
Pe a mea ai distrus-o tare
Poate nu era intenția ta
Dar mă simt ca naiba
Galaxie
M-am pierdut prin stele
Ca să te caut prin ele
Dar nu te-am găsit
Și m-am simțit cumplit
Te-am căutat și pe Lună
Altă dezamăgire bună
Nu are rost să te mai caut
Deja te-am pierdut
Cred că ai ajuns în altă galaxie
Și ai uitat cu totul de mine
Bucură-te de altă viață
Că am să te uit cu siguranță