Tăticul ideal
Tu ești trandafirul, înflorind spre venirea soarelui,
Muncești din greu, pentru sosirea armoniei,
Mă îndemn să nu ascult vorbele rele oare cui,
Cu ajutorul tău am aflat valoarea lecției.
M ai ajutat în orice moment,
Și este deja evident,
Voi fi demnă mereu pentru tine,
Mă voi strădui să fac numai bine!
M ai iubit și mă iubești,
De tot răul mă păzești,
Pe pământ cât mai trăiești,
Visele îndeplinești.
Toată viața-ți sunt datoare,
Pentru mine ești un soare.
Pentru mine ești un rege,
Iar cu tine fapta merge.
Cu ajutorul tău, avem hăinuțe,
Mâncare, jucării și chiar niște mingiuțe,
Pentru tot îți mulțumesc,
Și-ți mai spun că te iubesc.
Autor: Nicoleta Postovan
Poezia asta e pentru toți tații și pentru tatăl meu
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Metaforic
Дата публикации: 4 ноября 2024
Просмотры: 214
Стихи из этой категории
,,Ne cunoaștem din vedere" în spaniolă
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor
nu şi-au oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca en su camino
no pararon
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca nos detuvimos en su camino
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Apartamentul
Stau în apartament,
Așteptând sa am un angajament,
Am nevoie de un medicament,
Am un comportament violent,
Aparent sunt inocent,
Nu mai gândesc coerent.
Stropi
voiam sa îmi ramai un strop dulce de vin
sa-mi fi un cald apus de toamnă
dar mi-ai rămas etern suspin
O coarda plânsa de chitară
de esti in brate potrivite
de ești acolo unde-ti dorești
fără ambiguitati prostești
de ești iubit... sa prețuiești..
azi inca arde doru-n mine
cum ardea candva odată...
si imi mocnește o durere
de-o profunzime întunecată,
vreau sa ma-mpac cu mine
sa las Sa cresca peste rana flori
din gânduri sa se nască doar poeme
despre tine, vin și promise îmbrățişări..
Prețuiește timpul
Nu voi lăsa să treacă
Nici o zi măcar
Fără să-ți zic din suflet
Te iubesc! E clar?!
Timpul trece limpede
Iar noi nu observăm
Că ziua trece repede
Și n-o mai recuperăm.
Arătați-va iubirea
Chiar de vă este frică
Ca cel ce o primește,
Repede o strică.
Nu renunțați niciodată
Dragostea să oferiți,
Nu se știe niciodată
De cine veți fii zăriți.
Creating life
If the Moon is lighting the face,
The Sun is warming the soul.
The heart is beating for a pace
And the way of love is a coal.
Remembers and visions' dream,
Deep thoughts and reasons,
There are like a life full of cream,
Nice moments and pleasant seasons.
God gave us Ten Commandments
To follow them in generations.
To create good life, no comments
And build so many happy emotions.
Ce n-ași da...
Ce n-aș da…
S-o pot lua iar de la capăt,
Să te pot iubi înc-odată,
Să-ți pot fura înc-un sărut,
A mea dragoste spulberată.
Ce n-aș da…
Să fiu una din lacrimile tale,
Să nasc din ochii tăi,
Să-ți pot aluneca pe obraji,
Pentru a-ți muri pe buze…
Și dacă visele ar deveni realitate,
Ne-am întoarce iar la acel început,
Cu promisiuni și săruturi pe-ndelete,
Până când timpul ar fi de nepătruns.
Dar acum, rămân doar amintirile,
Lacrimi și șoapte învăluite-n tăcere,
Sperând că iubirea, chiar și-n vis,
Ne va reuni din nou, așa cum am promis.
,,Ne cunoaștem din vedere" în spaniolă
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor
nu şi-au oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca en su camino
no pararon
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca nos detuvimos en su camino
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Apartamentul
Stau în apartament,
Așteptând sa am un angajament,
Am nevoie de un medicament,
Am un comportament violent,
Aparent sunt inocent,
Nu mai gândesc coerent.
Stropi
voiam sa îmi ramai un strop dulce de vin
sa-mi fi un cald apus de toamnă
dar mi-ai rămas etern suspin
O coarda plânsa de chitară
de esti in brate potrivite
de ești acolo unde-ti dorești
fără ambiguitati prostești
de ești iubit... sa prețuiești..
azi inca arde doru-n mine
cum ardea candva odată...
si imi mocnește o durere
de-o profunzime întunecată,
vreau sa ma-mpac cu mine
sa las Sa cresca peste rana flori
din gânduri sa se nască doar poeme
despre tine, vin și promise îmbrățişări..
Prețuiește timpul
Nu voi lăsa să treacă
Nici o zi măcar
Fără să-ți zic din suflet
Te iubesc! E clar?!
Timpul trece limpede
Iar noi nu observăm
Că ziua trece repede
Și n-o mai recuperăm.
Arătați-va iubirea
Chiar de vă este frică
Ca cel ce o primește,
Repede o strică.
Nu renunțați niciodată
Dragostea să oferiți,
Nu se știe niciodată
De cine veți fii zăriți.
Creating life
If the Moon is lighting the face,
The Sun is warming the soul.
The heart is beating for a pace
And the way of love is a coal.
Remembers and visions' dream,
Deep thoughts and reasons,
There are like a life full of cream,
Nice moments and pleasant seasons.
God gave us Ten Commandments
To follow them in generations.
To create good life, no comments
And build so many happy emotions.
Ce n-ași da...
Ce n-aș da…
S-o pot lua iar de la capăt,
Să te pot iubi înc-odată,
Să-ți pot fura înc-un sărut,
A mea dragoste spulberată.
Ce n-aș da…
Să fiu una din lacrimile tale,
Să nasc din ochii tăi,
Să-ți pot aluneca pe obraji,
Pentru a-ți muri pe buze…
Și dacă visele ar deveni realitate,
Ne-am întoarce iar la acel început,
Cu promisiuni și săruturi pe-ndelete,
Până când timpul ar fi de nepătruns.
Dar acum, rămân doar amintirile,
Lacrimi și șoapte învăluite-n tăcere,
Sperând că iubirea, chiar și-n vis,
Ne va reuni din nou, așa cum am promis.
Другие стихотворения автора
Clopoțelul
Clopoțelul sună,
La biserică,
Se rotește și răsună,
Priveliștea feerică.
Acolo spun rugăciuni,
Și vin credincioși,
Acolo se închină,
Cei inimoși.
Autor: Nicoleta Postovan
E curcubeu sau imaginare?
E curcubeu sau imaginare?
Pentru mine nu are valoare...
În spate îmi stă adevărul,
Dar de ce numai apare ?
Am acum o anumită stare,
Și o anumită manipulare,
Simt acum o mică trădare,
Aud și aud doar cuvinte amare.
De ce pe corp așa de tare doare?
Oare sentimentele mă provoacă?
Este o acțiune mică sau mare ?
Sau e procedură sau este o joacă?
Există oare prieteni reali?
Sunt pe lume oamenii loiali?
Care să-ți spună ,,ești fericit'',
Și să-i răspunzi la timp uluit.
Cu timpul observi totul,
Chiar și minciuna,
Puțin vei fi trist,
Că șansa e una..
Autor: Nicoleta Postovan
O carte
O carte, te face deștept,
Citind informații, vei fi înțelept,
Din ea citești povești,
Despre oameni, harnici și Onești,
Să nu uităm de poezii,
În care aflăm situații hazlii,
Făt frumos pe cal călare,
Pinocchio, cu nasul mare,
O mică, cărticică, de matematică,
Nu i de scris sau dramatică,
Acolo sunt și cifre, chiar și numere
Semnul bețișoare, Plus ,
Ce înseamnă adunare,
Și scăderea, la minus.
Fel de fel, de paranteze,
Iar gândirea, operații să creeze,
Mini probleme și acolade,
La română, lungi balade.
Apoi și muzica,
Nu mai prind de logica,
Compozitor vestiți și piesa lor melodioasă,
Prin versuri scrise, e frumoasă,
Știința omenirii!
Îți zice, cum să înflorească crinii!
Cum Steluța a căzut?
Cum Un om a apărut?
Istoria, misterul mare,
Îți spune, trecutul ce secrete are!
Pun pariu că ați auzit, de cartea roșie,
În care se prezice, ce animale, sunt în dispariție.
Autor: Nicoleta postovan
Tipuri de borcane
Un borcan mai mare,
Pare că-i un soare,
Un borcan mai mic,
Pare că-i pitic,
Un borcan puțin mai mic,
Îi furnică sau nimic ?
Autor: Nicoleta Postovan
Cele limbi ale lumii
În lume sunt mii de limbi,
De exemplu albaneză,
Chiar nu știu toate,
De exemplu și engleză,
Toate sunt neobișnuite,
Română, rusă și franceză,
Greacă, coreeană și arabă,
Italiană, spaniolă și japoneză,
E o listă de cuvinte,
Trebuie să le ții minte,
Germană, daneză și portugheză,
Neerlandeză, Hindi și bengaleză,
Sunt mai multe dar nu le știu,
Cred că mai deșteaptă o să fiu...
Autor: Nicoleta Postovan
Gheața iernii
Acum e începutul iernii,
Și aduce apei gheață,
Peștii sunt mai fericiți,
Incalzandu-se în viață.
Toți copacii fără frunze,
Lacuri înghețate iar,
În reviste văd meduze,
Parte dură,gheața iernii.
Autor: Nicoleta Postovan
Clopoțelul
Clopoțelul sună,
La biserică,
Se rotește și răsună,
Priveliștea feerică.
Acolo spun rugăciuni,
Și vin credincioși,
Acolo se închină,
Cei inimoși.
Autor: Nicoleta Postovan
E curcubeu sau imaginare?
E curcubeu sau imaginare?
Pentru mine nu are valoare...
În spate îmi stă adevărul,
Dar de ce numai apare ?
Am acum o anumită stare,
Și o anumită manipulare,
Simt acum o mică trădare,
Aud și aud doar cuvinte amare.
De ce pe corp așa de tare doare?
Oare sentimentele mă provoacă?
Este o acțiune mică sau mare ?
Sau e procedură sau este o joacă?
Există oare prieteni reali?
Sunt pe lume oamenii loiali?
Care să-ți spună ,,ești fericit'',
Și să-i răspunzi la timp uluit.
Cu timpul observi totul,
Chiar și minciuna,
Puțin vei fi trist,
Că șansa e una..
Autor: Nicoleta Postovan
O carte
O carte, te face deștept,
Citind informații, vei fi înțelept,
Din ea citești povești,
Despre oameni, harnici și Onești,
Să nu uităm de poezii,
În care aflăm situații hazlii,
Făt frumos pe cal călare,
Pinocchio, cu nasul mare,
O mică, cărticică, de matematică,
Nu i de scris sau dramatică,
Acolo sunt și cifre, chiar și numere
Semnul bețișoare, Plus ,
Ce înseamnă adunare,
Și scăderea, la minus.
Fel de fel, de paranteze,
Iar gândirea, operații să creeze,
Mini probleme și acolade,
La română, lungi balade.
Apoi și muzica,
Nu mai prind de logica,
Compozitor vestiți și piesa lor melodioasă,
Prin versuri scrise, e frumoasă,
Știința omenirii!
Îți zice, cum să înflorească crinii!
Cum Steluța a căzut?
Cum Un om a apărut?
Istoria, misterul mare,
Îți spune, trecutul ce secrete are!
Pun pariu că ați auzit, de cartea roșie,
În care se prezice, ce animale, sunt în dispariție.
Autor: Nicoleta postovan
Tipuri de borcane
Un borcan mai mare,
Pare că-i un soare,
Un borcan mai mic,
Pare că-i pitic,
Un borcan puțin mai mic,
Îi furnică sau nimic ?
Autor: Nicoleta Postovan
Cele limbi ale lumii
În lume sunt mii de limbi,
De exemplu albaneză,
Chiar nu știu toate,
De exemplu și engleză,
Toate sunt neobișnuite,
Română, rusă și franceză,
Greacă, coreeană și arabă,
Italiană, spaniolă și japoneză,
E o listă de cuvinte,
Trebuie să le ții minte,
Germană, daneză și portugheză,
Neerlandeză, Hindi și bengaleză,
Sunt mai multe dar nu le știu,
Cred că mai deșteaptă o să fiu...
Autor: Nicoleta Postovan
Gheața iernii
Acum e începutul iernii,
Și aduce apei gheață,
Peștii sunt mai fericiți,
Incalzandu-se în viață.
Toți copacii fără frunze,
Lacuri înghețate iar,
În reviste văd meduze,
Parte dură,gheața iernii.
Autor: Nicoleta Postovan