Tăcerea nu e linişte...
Am devenit atât de sensibil şi timbrul vocii tale aşa de aprig,
Încât mă doare pe sub piele şi-n fiecare por pragmatic.
Iubit-o, cât de tare mă seacă atitudinea ta nonşalantă,
De parcă nimic... nimic nu s-ar fi întâmplat.
Am să merg să-mi caut un leac,
Eu nu pot să mă mint...
Cum nu te-aş mai iubi...
Doar pentru că tu ai încetat să-ngrijeşti orgoliul meu de bărbat...
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Matei Ciprian
Дата публикации: 30 апреля
Просмотры: 293
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Amicul meu
Поэма: Pastel abstract
Scriitorul Petru Cărare a decedat
Поэма: Floarea dimineții, Vasilica
Поэма: simpozion de clipe
Ce cărţi citesc moldovenii? Top 10 titluri cumpărate pe elefant.md (Cum puteți obține o reducere de 40%)
Поэма: fulguiri//8
Поэма: Nevoi
O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău