Tăcerea nu e linişte...
Am devenit atât de sensibil şi timbrul vocii tale aşa de aprig,
Încât mă doare pe sub piele şi-n fiecare por pragmatic.
Iubit-o, cât de tare mă seacă atitudinea ta nonşalantă,
De parcă nimic... nimic nu s-ar fi întâmplat.
Am să merg să-mi caut un leac,
Eu nu pot să mă mint...
Cum nu te-aş mai iubi...
Doar pentru că tu ai încetat să-ngrijeşti orgoliul meu de bărbat...
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Matei Ciprian
Дата публикации: 30 апреля
Просмотры: 63
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Soapte.
Поэма: Iubire adevarata
🌟 Concurs de Poezie: "Îngerul meu" 🌟
Поэма: Lună plină
Поэма: Putem revedea în mintea noastră imaginea unei persoane care ne-a inspirat în urmă cu 10 ani? în suedeză
🌟 Конкурс стихов: «Мой ангел» 🌟
Поэма: Ce frumoasă ești...
Поэма: Încă o dată...
🌟 Poetry Contest: "My angel" 🌟