Liniștea mea interioară
Vreau sa ma ascund în roua dimineții
Să pășesc pe iarba rece,precum e inima mea
Căci oricum tind să descoper sensul vieții
Să nu visez în timp ce fericirea adormea...
Vreau ca pentru totdeauna să mă refugiez
Din tot acest coșmar
Cum să mai înaintez ?
Spre un viitor frumos,dar cu un trecut amar...
Vreau să cunosc ce ai făcut
Să nu te pierd,dar e prea târziu
Căci de prețuit nu ai știut
Și acum despre asta scriu...
Vreau ca tu din nou să apari
Deși știu că doar un zâmbet e destul
Însă nimic nu mai repari
Mi-am încuiat și sufletul.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: maxim_alexandru
Дата публикации: 30 октября 2023
Просмотры: 211
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Genul meu de OM, este o F...
Поэма: Durere 3
Premiul Nobel pentru Literatură 2022
Поэма: Oare ce ar putea fi?
Поэма: În amintirea unui OM
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?
Поэма: Floare de nufăr
Поэма: Nu și da, da și nu
La mulţi ani, Eugen Doga! Renumitul compozitor împlineşte 81 de ani