Cu tine
Tu ești tot ce îmi doresc,
Și cea ce iubesc,
Tu mă faci să mă îndrăgostesc,
De fiecare dată când îți vorbesc.
Cu tine am învățat să fiu eu,
Chiar dacă mi-a fost greu,
Am fost acolo tu și eu ,
Chiar și în momentul greu.
De fiecare dată când îmi zâmbești ,
Sufletul mi-l răscolești,
N-am cuvinte să îți spun,
Cât de mult te iubesc.
Vom fii aici tu și eu,
Împreună pentru totdeauna,
Cum ți-am promis eu,
Că îți voi da soarele și luna
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Stefania Calburean
#primapoeziefacutademine
Дата публикации: 13 апреля 2023
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 850
Стихи из этой категории
Cine oare?
Cine oare a-înțeles ce e cu dragostea
Ce se-ntâmplă când îl vezi
Și nu mai poți trăi fără el?
Cine oare poate știi de ce apare
Într-o seară, ca o boare
Și apoi nu mai ai alinare?
Cine oare a crezut
Că totul are doar început
Și a fost încătușat de trecut?
Cine oare a greșit
Când dintr-o dată s-a sfârșit
Si rămân doar lacrimi sclipind în zenit?
Aș vrea..
Aș vrea ca tu să-ți trăiești viața frumos,
Chiar dacă acum mă doare pan’ la os,
Aș vrea sa ieși,sa razi si sa vorbești din plin,
În timp ce eu sorb din acel pahar de vin.
Te rog să cânți,să razi și să dansezi,
Te rog,eu însă ,să mă vezi,
Să nu treci iute și agale printre noi,
Și să-ntorci măcar o singură privire
înapoi.
Tu ia-mi ai mei bani,haine și acele botine,
Dar nu mă lasă,te rog,și fără tine.
Mai da-mi un ultim trist răgaz
Și aruncă mă te rog,în acel extaz
Mai vreau să ți simt o dată a ta piele caldă,
Să mă mai bucur de a ei finețe-o perioada.
Mai lasă-mi al tău păr să ți l ating,
Până observ încet cum eu încet am sa mă sting.
Și-n minutele acelei agonii,
Mai aprinde-mi în suflet flacăra iubirii,
Sărută-ma duios pe frunte,
Sa ne-amintim de acele zile de la munte.
Tot la tine vreau să mă întorc
Mă întrebi curios și cald, ceva de necrezut.
Cum că eu m-aș fi răcit de tine
și iubirea mea pentru tine,
crezi că așa de repede a căzut.
Deși a fost o pauză între noi,
și nu te-am simțit lângă mine,
așteptam să mă săruți cu buzele tale moi,
să mă strângi în brațe tare, să mă lipești de tine.
Nu, băiatul meu brunet, nu m-am răcit de tine.
Simțeam că te sufoc și că prezența mea nu-ți face bine.
Dar mi-ai dovedit contrar și mi-ai explicat cuminte,
cum că de mine îți e dor, și că te-ai învățat minte.
Cu sentimentele confuze și ochii nevinovați,
eu te ascultam pe tine, cât de înflăcărați erați.
Povesteai așa de simplu "A fost o noapte, nu mai mult".
Dar știu că v-ați iubit, de aia tu m-ai pierdut.
M-am retras în bula mea, fără să îmi dau seama,
Și m-am îndepărtat de oameni ca să-mi rezolv inima.
Și îi spuneam cu voce tare, plângând în pumni în noapte,
"Nu poate fi al meu, cu ea poate merge mai departe".
Și uite așa, ai venit atunci și ai întrebat "de ce?",
Eu nu știam la ce te referi, dar tu credeai că sunt rece.
Și privind spre ochii tăi simțeam că fața îmi arde,
Mi-am pus palma spre piept și simțeam inima ce tare bate.
M-ai întrebat simplu, privindu-mă în ochi atent
"Ți-am lipsit? Mă mai iubești?"
Normal ca da...băiatul meu brunet..
Când tu...
Când briza incertitudinii îmi mângâie fruntea
Când simt că drumul l-am rătăcit
Privesc către cer și chiar zarea
Suav îmi dezvăluie calea.
Când tonurile de gri mă năpădesc
Când parcă somnul nu-l găsesc
Valul dulceag mă învăluie
Și o speranță nouă îmi dăruie.
Când distanța mi se pare infinită
Când timpul e dușmanul meu tăcut
Îmi amintesc cum un vis s-a născut
Dintr-un surâs și o privire discretă.
Când nu îndrăzneam să cer o șansă
Când visul îmi părea interzis
M-ai luat pe sus ca o avalanșă
Și fericirea din nou m-a cuprins.
Si azi...
Si azi te port în suflet ca pe-o rază,
Deși știu bine că nu-i drept,
Ești visul meu ce nu se-așează,
Și nici nu vreau să plece cu regret.
Îți caut ochii negri printre stele,
Și-n orice pas, și-n orice gând.,
Dar drumurile noastre sunt rebele.
Ne țin departe, rând pe rând...
Și totusi, chiar de nu se poate,
Visul meu nu vrea a pieri,
Rămâne taină-n zeci de șoapte,
Un dor ce-n suflet vesnic va trăi.
Nu ştiu cuvinte, să spun cât îmi lipsești
Dar știu că mereu, în vis te găsesc
La un vin în brațele mele te oprești
Finalului o altă șansă-i dăruiesc...
Dor de noi
。 ₊°༺ ☾༻°₊ 。
Ți-a fost dor de mine
Așa cum cred eu despre tine?
Să te gândești şi răzgândești
Până nu poți să te mai liniștești?
Al inimii dor îl poți simți
Numai prin intersectarea a două priviri
Liniștea degeaba tace
Dacă ochii n-o pot face
Căci durerea inimii
Nu are leac sau soluții
Aşa cum ar avea prezența ta
Atunci când tu ești în preajma mea.
。 ₊°༺ ☾༻°₊ 。
Cine oare?
Cine oare a-înțeles ce e cu dragostea
Ce se-ntâmplă când îl vezi
Și nu mai poți trăi fără el?
Cine oare poate știi de ce apare
Într-o seară, ca o boare
Și apoi nu mai ai alinare?
Cine oare a crezut
Că totul are doar început
Și a fost încătușat de trecut?
Cine oare a greșit
Când dintr-o dată s-a sfârșit
Si rămân doar lacrimi sclipind în zenit?
Aș vrea..
Aș vrea ca tu să-ți trăiești viața frumos,
Chiar dacă acum mă doare pan’ la os,
Aș vrea sa ieși,sa razi si sa vorbești din plin,
În timp ce eu sorb din acel pahar de vin.
Te rog să cânți,să razi și să dansezi,
Te rog,eu însă ,să mă vezi,
Să nu treci iute și agale printre noi,
Și să-ntorci măcar o singură privire
înapoi.
Tu ia-mi ai mei bani,haine și acele botine,
Dar nu mă lasă,te rog,și fără tine.
Mai da-mi un ultim trist răgaz
Și aruncă mă te rog,în acel extaz
Mai vreau să ți simt o dată a ta piele caldă,
Să mă mai bucur de a ei finețe-o perioada.
Mai lasă-mi al tău păr să ți l ating,
Până observ încet cum eu încet am sa mă sting.
Și-n minutele acelei agonii,
Mai aprinde-mi în suflet flacăra iubirii,
Sărută-ma duios pe frunte,
Sa ne-amintim de acele zile de la munte.
Tot la tine vreau să mă întorc
Mă întrebi curios și cald, ceva de necrezut.
Cum că eu m-aș fi răcit de tine
și iubirea mea pentru tine,
crezi că așa de repede a căzut.
Deși a fost o pauză între noi,
și nu te-am simțit lângă mine,
așteptam să mă săruți cu buzele tale moi,
să mă strângi în brațe tare, să mă lipești de tine.
Nu, băiatul meu brunet, nu m-am răcit de tine.
Simțeam că te sufoc și că prezența mea nu-ți face bine.
Dar mi-ai dovedit contrar și mi-ai explicat cuminte,
cum că de mine îți e dor, și că te-ai învățat minte.
Cu sentimentele confuze și ochii nevinovați,
eu te ascultam pe tine, cât de înflăcărați erați.
Povesteai așa de simplu "A fost o noapte, nu mai mult".
Dar știu că v-ați iubit, de aia tu m-ai pierdut.
M-am retras în bula mea, fără să îmi dau seama,
Și m-am îndepărtat de oameni ca să-mi rezolv inima.
Și îi spuneam cu voce tare, plângând în pumni în noapte,
"Nu poate fi al meu, cu ea poate merge mai departe".
Și uite așa, ai venit atunci și ai întrebat "de ce?",
Eu nu știam la ce te referi, dar tu credeai că sunt rece.
Și privind spre ochii tăi simțeam că fața îmi arde,
Mi-am pus palma spre piept și simțeam inima ce tare bate.
M-ai întrebat simplu, privindu-mă în ochi atent
"Ți-am lipsit? Mă mai iubești?"
Normal ca da...băiatul meu brunet..
Când tu...
Când briza incertitudinii îmi mângâie fruntea
Când simt că drumul l-am rătăcit
Privesc către cer și chiar zarea
Suav îmi dezvăluie calea.
Când tonurile de gri mă năpădesc
Când parcă somnul nu-l găsesc
Valul dulceag mă învăluie
Și o speranță nouă îmi dăruie.
Când distanța mi se pare infinită
Când timpul e dușmanul meu tăcut
Îmi amintesc cum un vis s-a născut
Dintr-un surâs și o privire discretă.
Când nu îndrăzneam să cer o șansă
Când visul îmi părea interzis
M-ai luat pe sus ca o avalanșă
Și fericirea din nou m-a cuprins.
Si azi...
Si azi te port în suflet ca pe-o rază,
Deși știu bine că nu-i drept,
Ești visul meu ce nu se-așează,
Și nici nu vreau să plece cu regret.
Îți caut ochii negri printre stele,
Și-n orice pas, și-n orice gând.,
Dar drumurile noastre sunt rebele.
Ne țin departe, rând pe rând...
Și totusi, chiar de nu se poate,
Visul meu nu vrea a pieri,
Rămâne taină-n zeci de șoapte,
Un dor ce-n suflet vesnic va trăi.
Nu ştiu cuvinte, să spun cât îmi lipsești
Dar știu că mereu, în vis te găsesc
La un vin în brațele mele te oprești
Finalului o altă șansă-i dăruiesc...
Dor de noi
。 ₊°༺ ☾༻°₊ 。
Ți-a fost dor de mine
Așa cum cred eu despre tine?
Să te gândești şi răzgândești
Până nu poți să te mai liniștești?
Al inimii dor îl poți simți
Numai prin intersectarea a două priviri
Liniștea degeaba tace
Dacă ochii n-o pot face
Căci durerea inimii
Nu are leac sau soluții
Aşa cum ar avea prezența ta
Atunci când tu ești în preajma mea.
。 ₊°༺ ☾༻°₊ 。
Другие стихотворения автора
Sentimente
Am început să iubesc,
Felul în care mă tratezi,
De fiecare dată,
Când mă încurajezi.
Vreau să-ți spun,
Prin cuvintele mele,
Că te iubesc,
Pe zi ce trece.
Poate sună ciudat,
Modul adresat,
Dar tu mă faci,
Să mă pierd printre stele.
Am conștentizat,
Că te plac,
Atunci când,
M-ai încurajat.
Neînțelegerea
Uneori mă gandesc,
Cum de mă iubești,
Aș vrea să îți spun ce gândesc,
Dar mi-e frică să nu mă parasești.
Aș vrea să îți vorbesc,
Dar tu mă izgonești ,
În fiecare clipă când îmi vorbești,
Sufletul mi-l răscolești.
Îmi spui o dată te iubesc,
Apoi mă părasești,
Nu înțeleg de ce,
Dar tu mă înebunești.
Ultimile clipe,
Aș vrea să ți-le vorbesc,
Măcar un minut,
Sa mă înțelegi.
Tu
Aș vrea să încep ,
Cu un simplu mulțumesc,
Ai fost de la început,
Un om întrăzneț.
Nu există cuvinte,
Să îți mărturisesc,
Cât de mult te apeciez,
Pentru ceea ce ești.
Mi-ai fost alături mereu,
Chiar și în momentul greu,
M-am putut baza mereu,
Pe sufletul tău.
Pe final vreau să-ți dovedesc ,
Cât de mult te iubesc,
Așa că îți spun,
Un sincer te iubesc.
Sentimente
Am început să iubesc,
Felul în care mă tratezi,
De fiecare dată,
Când mă încurajezi.
Vreau să-ți spun,
Prin cuvintele mele,
Că te iubesc,
Pe zi ce trece.
Poate sună ciudat,
Modul adresat,
Dar tu mă faci,
Să mă pierd printre stele.
Am conștentizat,
Că te plac,
Atunci când,
M-ai încurajat.
Neînțelegerea
Uneori mă gandesc,
Cum de mă iubești,
Aș vrea să îți spun ce gândesc,
Dar mi-e frică să nu mă parasești.
Aș vrea să îți vorbesc,
Dar tu mă izgonești ,
În fiecare clipă când îmi vorbești,
Sufletul mi-l răscolești.
Îmi spui o dată te iubesc,
Apoi mă părasești,
Nu înțeleg de ce,
Dar tu mă înebunești.
Ultimile clipe,
Aș vrea să ți-le vorbesc,
Măcar un minut,
Sa mă înțelegi.
Tu
Aș vrea să încep ,
Cu un simplu mulțumesc,
Ai fost de la început,
Un om întrăzneț.
Nu există cuvinte,
Să îți mărturisesc,
Cât de mult te apeciez,
Pentru ceea ce ești.
Mi-ai fost alături mereu,
Chiar și în momentul greu,
M-am putut baza mereu,
Pe sufletul tău.
Pe final vreau să-ți dovedesc ,
Cât de mult te iubesc,
Așa că îți spun,
Un sincer te iubesc.
Sentimente
Am început să iubesc,
Felul în care mă tratezi,
De fiecare dată,
Când mă încurajezi.
Vreau să-ți spun,
Prin cuvintele mele,
Că te iubesc,
Pe zi ce trece.
Poate sună ciudat,
Modul adresat,
Dar tu mă faci,
Să mă pierd printre stele.
Am conștentizat,
Că te plac,
Atunci când,
M-ai încurajat.
Neînțelegerea
Uneori mă gandesc,
Cum de mă iubești,
Aș vrea să îți spun ce gândesc,
Dar mi-e frică să nu mă parasești.
Aș vrea să îți vorbesc,
Dar tu mă izgonești ,
În fiecare clipă când îmi vorbești,
Sufletul mi-l răscolești.
Îmi spui o dată te iubesc,
Apoi mă părasești,
Nu înțeleg de ce,
Dar tu mă înebunești.
Ultimile clipe,
Aș vrea să ți-le vorbesc,
Măcar un minut,
Sa mă înțelegi.
Tu
Aș vrea să încep ,
Cu un simplu mulțumesc,
Ai fost de la început,
Un om întrăzneț.
Nu există cuvinte,
Să îți mărturisesc,
Cât de mult te apeciez,
Pentru ceea ce ești.
Mi-ai fost alături mereu,
Chiar și în momentul greu,
M-am putut baza mereu,
Pe sufletul tău.
Pe final vreau să-ți dovedesc ,
Cât de mult te iubesc,
Așa că îți spun,
Un sincer te iubesc.