Niciodată
niciodata n-ați știut
cum mam rupt în mii de fire,
cum taceam fără să spun,
cum plangeam fără oprire.
ati văzut doar ce-am lăsat,
ce am lasat ca sa se vadă.
n-ați știut cât am luptat
sa nu cad, să nu mă scadă.
cate nopți m-au prins în gol,
câte zile m-au trădat,
câte ori am vrut să spun
totusi nu m ati ascultat.
Категория: Напутственные стихи
Все стихи автора: Paula Tomescu
Дата публикации: 4 апреля
Просмотры: 56
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: citesc
Поэма: Pustie vatra strămoșească
Atmosferă de basm în tren. O garnitură a CMF, gazda unei întâlniri de suflet cu scriitorul Spiridon Vangheli (FOTO)
Поэма: Luna mea de ora 3
Поэма: DILEMA
"Cu drag din Moldova" - proiect lansat de jurnalistul Vasile Botnaru si poetii Maria si Ivan Pilchin
Поэма: DRAG CUVÂNT….
Поэма: O casă departe, departe...
Omagiu lui Grigore Vieru. Regretatul poet ar fi împlinit astăzi 83 de ani