Tristeți
nu mai încap în propriu-mi corp
de-o vreme
mă întind peste o umbră străină
cu tot sufletul în care încă mai sunt
foarte bătrân
m-am confundat cu locul acesta al vieții
precum nefericitul pictor Daozi
din dinastia Tang
până la pierdere
sunt prea multe tablouri și locuri
în care ar trebui să intru
să mă caut
între timp a murit și împăratul Xuanzong
ultimul martor
a dispărut și peștera
cine va mai picta oare atât de frumos
ca Wu Daozi
încât să văd o lacrimă și-n ochiul lui Dumnezeu…
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Я не хочу
Поэма: T0amnă târzie
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate
Поэма: Nu mai e timp
Поэма: Liceu de George Bacovia în turcă
Concurs cu genericul: Casa parinteasca
Поэма: Tie
Поэма: TRISTEȚE
Dragostea este atunci când… 11 jocuri de cuvinte din cartea lui Igor Guzun – „Bine”