Timpul nevăzut
Am plecat si nam uitat,
oamenii ce m-au indrumat.
Au ramas ei cineva,
pentru mine în viata mea.
Ei sunt mierea si amarul
ceam gustat eu in tot anul.
Si ajungand eu cineva
tot ramane viata mea.
Scopul fiind finisat
mai am mult eu de lucrat.
A fost greu si indurerat
insa mergem neincetat.
Timpul vine nevazut
cu fapte de necrezut.
Asta este realitatea
pentru toata majoritatea.
Trăirea pe pamant,
este doar un lucru sfant,
este doar o incercare
care cere o indrumare.
Fiecare pe pamant
au in ei si duhul sfant.
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Pavell Balanici
Дата публикации: 12 ноября 2020
Просмотры: 1830
Стихи из этой категории
#Интересно
Поэма: Mazing silence
Поэма: Întunericul luminii mele
Emilian Galaicu-Păun: „Românul s-a născut…” – poet sau proclet?!
Поэма: -La nesfârșit-
Поэма: Fluture de noapte
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani
Поэма: Ochii inimii
Поэма: Nopții-n eter nedormite
De la sisteme de luptă autonome la meditaţie. Ce cărţi recomandă Bill Gates, dintre cele pe care le-a citit în 2018