Singuratic pe pământ
Viața singură înainte
Merge într-o amăgire.
Omul singur pe pământ
Va nimici propriul său gând.
Nopți și zile chinuite,
De gândul omului pricinuite.
In speranța liniștii eterne,
Curată viața omul si-o așterne.
Luna blândă și lucioasă,
Oh, zeiță maiestuoasă!
Măreață stai și ne privești
Iar zbuciumul tu îl strivești.
Blând soare ocrotitor,
Asupra noastră tu mereu cobori
Raze pline de speranță,
Pline de a Domnului povață.
Inima zburlită suferindă
Tu vei bate necontenită.
Ai fost tu întrebată oare?
Mai reziști, mai poți, trăiești?…
Стихи из этой категории
#Интересно
Поэма: Iubit-o
Поэма: Nu pot să-ţi spun adio încă...
De ce ai alege cărțile de dezvoltare personală?
Поэма: Muza
Поэма: MORALA LUMIII
Care sunt cele mai vândute cărţi în prima jumătate a acestui an. În top 10 sunt şi trei autori români
Поэма: Tu, eu și prezentul
Поэма: ganduri in ceas tarziu
Top 5 cărți recomandate pentru adolescenți