Revărsare
Mi-e pielea încrețită de la ploaie,
De parcă-aș fi amfibiu din strămoși,
Din brațe-mi curg torent puhoaie,
Spre coapse și-nspre umerii setoși.
În mine lâncezesc oceanele sărate,
Iar dintr-un ochi Iordanu-mi curge,
Ca astăzi să botez fecioare necurate,
Să umble despuiate pe carne și pe sânge.
Mă dor izvoarele ce-mi curg prin trup,
Când Luna se îmbracă în femeie,
Și toate venele ca un vulcan erup,
Curgând prin păr în valuri și maree.
Atâta ploaie îmi curge pe sub piele,
Că aș putea Saharei să-i trimit puhoaie,
Dar trebuie să plec grăbit spre stele,
Să sting pe Marte-un foc de paie.
Iubito fă-ți deseară o simplă arcă,
Că voi aduce un nou potop în lume,
Cu veșnicie și săruturi o încarcă,
Și așteaptă-mă pe-un munte fără nume.
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Dimineți de cristal
Поэма: Neliniști
La Chișinău începe Festivalul Internațional de poezie „Grigore Vieru”
Поэма: Ai nimănui
Поэма: Iluzii în finlandeză
Dragostea de neam, de istorie si poezie ii va duce intr-o calatorie... la Paris
Поэма: Când voi scăpa...
Поэма: The farce is over (prozopoem)
Tânăra scriitoare Lucia Brainstorm își va povesti, la o întâlnire cu cititorii, „Viața din spatele cuvintelor”