Rana
A intrat în casă liniștea
Unui nor.
Cerul din nou curat,
Își absoarbe rănile
Usturătoare.
Molatec vânt
Racorește sângele
Zgârie simțul, aripa,
Primăvara.
Seninul este din nou senin
Azurul este din nou
tot mai cert,
Ca și soarele.
Dar rănii îi rămâne
Dorința de veșnicie,
Atârnată într-un cui
Ruginit,
Care zgârie ascuțit
Interior, vesel,
Copilaresc,
Invaluit in ceață fierbinte,
Uitat de natură,
De sine .
Категория: Различные стихи
Все стихи автора: Francisc Boros
Дата публикации: 8 августа
Просмотры: 123
Стихи из этой категории
#Интересно
Поэма: Cel mai bun serviciu de catering în turcă
Поэма: Un minut
La Chișinău începe Festivalul Internațional de poezie „Grigore Vieru”
Поэма: Prea multă sensibilitate în turcă
Поэма: Prima și ultima mea iubire
Descopera posibilitati de carieră pentru cei pasionați de cuvinte și expresie creativă, content writing și editare
Поэма: Un alt te iubesc,un alt sărut
Поэма: Eu și sora mea
Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară