Viața
Ce rost are oare
Să trăim noi în pustiu,
Când toată lumea moare
Și ei nici măcar nu știu.
Noi în toată lumea asta
Doar câteva persoane iubim,
De va fi prea plină lista
Tot de familie ne lovim.
În vârsta bătrâneții om ajunge
Căci nimeni nu e pe lume veșnic,
Un lucru de-om grăi pe moarte
Ar fi că nu avem un motiv de fel prea strașnic.
Moartea pe mulți câteodată sperie
Deși într-un final de ea ne vom lovi,
Căci astfel lumea din veci se descrie
Viața fiind doar bariera dintre morți si vii.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Michael
Data postării: 4 martie 2021
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 1303
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Poate
Poem: Proiect de construcții plus câteva inepții în olandeză
OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor
Poem: De 8 Martie
Poem: La steaua ( varianta contemporană)
În luna iunie, editura Cartier a adus cititorilor ediții canonice ale scriitorilor canonici
Poem: O secundă
Poem: stihuri diamantine //11
Premiul Nobel pentru Literatură 2019. Un autor irlandez, victima unei farse telefonice