Mai vino luna lui Mai

El,soare agreabil

Drăguț și amabil

Își face loc și danseaza

Printre noureț.

 

Căldura vine

Și frunza devine

Un verde stralucitor.

 

Totul e-n floare

Nimic nu mai doare

Ramura-i verde stralucitor.

 

Zumzet de albine

Cu burțile pline

Zboară haotic

Trezite la viața

Prin flori cu verdeață,

De-un verde stralucitor.

 

Atit de verde

Parca se pierde

Cînd soarele-i mare strălucitor.

 

Și parcă tot deodată

Se transforma îndată

In verde de Aur strălucitor.

 

Cu atîtea karate

De verzi nestemate

Este aici nemuritor.

 

E tot ce poftesc

E Mai nebunesc

Mai

mult de atît

E Mai și l-am vrut.

 


Categoria: Poezii de primavara

Toate poeziile autorului: Cristian Mircea poezii.online Mai vino luna lui Mai

Data postării: 7 decembrie 2024

Adăugat la favorite: 1

Timp de citire: ~1 min.

Vizualizări: 1192

Loghează-te si comentează!

Alte poezii ale autorului

Vreau

Vreau să ating marea

Soarele și norii

Să zburd desculț pe câmpii

Să zbor odată cu păsările cerului.

 

Vreau să stau cu copacii

Vreau să ating iarba

Să îmbrățișez macii

Să vorbesc cu gindacii.

 

Ei ne înțeleg

Ei ne ascultă

Ei ne doresc

Ei ne sărută.

 

Noi nu înțelegem

Mina întinsă

Dragostea lor

Nemărginită

 

Fugim și iar fugim

Distrugem nu trăim

Călcăm in picioare, știm,

Dar ne doare.

 

Durerea e mare

Nu are salvare

Nu are nici leac

Știu asta dar tac.

 

Vrem alinare

Vrem împăcare

Vrem să trăim

Nu sa murim.

 

Vrem să trăim

Vrem sa iubim

 

Tot ce-am primit

Cînd ne-am născut.

 

Mai mult...

Ușa am inchis

Ne-am închis în noi 

Și ușa am inchis-o

Privim șiret o umbră

Dar ea ne aparține

Parca am vrea sa spunem

Că am vrea iubire

Dar glasu-i sărăcit

De prea multă mâhnire.

De mult prea mult orgoliu

Și din prea multă bogăție

O sa murim săraci

Cu sufletul pătat

Ca-n viața asta tristă

Nevoia ne îmbie

Ușa sa o închidem

Dar e păcat, păcat.

Mai mult...

Respir odată cu tine

Trag aer in piept 

Respir odată cu tine

Te port in vise mereu

Te port in sufletul meu.

Tu ești lumina mea

Suflet curat

Bunătatea ta 

E ceea ce caut.

Tu ești aceea ce-mi dai putere

Să simt,să ating, să trăiesc,să iubesc.

Mă uit la tine

Mă uit că la soare 

Tu ești aceea 

Ce-mi dai îmbrățișare.

Zece vieți de-ar fi

Tot ar fi puține 

Pe tine te-aș alege

Să trăiesc cu tine.

Mai mult...

Seară de aprilie

Păsări râtâcite

Înghețate și zbircite

Mai dau un ocol

Cu frigul de Aprilie.  

 

Seara se lasă

Ușor sfioasă

Ele se aduna

Văzduhul răsună de glasul lor.

 

Stelele mici

Și ele prin nori 

Obosite s-așeaza

La locul lor.

 

Întîi cerceteaza

Apoi veghează

Luna pe cer.

 

Universul remarcabil

Te îmbie amabil

Sa iei un bilet.

 

Este spectacol

Fără obstacol

Spectatori putini

In loja e gol.

 

Piesa e gata

Noaptea se lasă

Lun

a luminează

Drumul spre casă.

 

Mai mult...

Iubita mea

Iubită, frumoasă

Tare drăgăstoasă

Tu ești femeia

Ce ai cheia sufletului meu.

 

Îți ador privirea

Și vad fericirea

Și toată iubirea

In ochii tai.

 

Sufletul tău bun

Îmi este acum

O mare de soare

In lumea cea mare.

 

Ador sa te privesc

Sa

simt că trăiesc.

Mai mult...

Înalță o rugăciune

Cînd deschizi ochii și dimineața vine

Înalța o rugăciune din suflet pentru tine

Sa nu îți fie ziua plina de amărăciune

Si noaptea lunga tristă așa cum se cuvine

Și tot ce astăzi ești și tot ce azi trăiești,

Mereu in gînd soptește-i

Doar Lui să-i mulțumești.

Mai mult...

Poezii din aceiaşi categorie

Dar e primăvară!

E-o primăvară

Parcă mai goală

Ca după boală,

La noi în țară,

Decât oricând!

...

Trage să moară

Totul în țară

Și timpul zboară

Și dă să dispară

Țara, curând!

...

Dar e primăvară!

Un spectacol de gală

De verdeață-i afară,

Imperială

Natură-nflorind!

...

Și-n primăvară,

Ne înconjoară

O catedrală

Monumentală,

De viață mustind!

Mai mult...

Salcâmule...

Salcâmule mă uit la floarea ta,

Să mă încarc cât pot de mult cu ea,

Că nu ştiu şi la anu' de trăiesc,

Ca să mai văd salcâmi când înfloresc.

 

Şi adun mireasma-ţi care te-mpresoară,

Că nu ştiu într-o altă primăvară,

De mai apuc să strâng al tău parfum

Din creanga-ţi aplecată peste drum.

 

Şi să nu uiţi de mor chiar mâine,

Să scuturi a ta floare peste mine,

Să plec spre celălalt tărâm,

Pe mine cu mirosul de salcâm.

Mai mult...

Hai o clipă

Hai o clipă! Nu mai sta

Sosită e primăvara 

Mugurii stau sa plesnească 

Îmbrățișați să ne găsească!

 

Hai o clipă! Nu mai sta

Să-ți mai adulmec privirea

In ochii tăi să ma înec 

Cu tine primăvara s-o petrec!

Mai mult...

Zi frumoasă de florii !

Lângă poarta cea bătrână

Și-au deschis cireșii floarea

Miros dulce amărui ,

Le înveselesc culoarea .

În Duminica de florii

M-am plimbat pe lângă pom,

Din rever și din altiță

Am desprins un mărțișor ,

L-am legat de o crenguță

Cu dragostea mea de om .

Flutură în vânt canafii

Și ce mândră e crenguța

Pomul  mic e fericit

Mărțișorul se dă huța!...

                               

Mai mult...

cazemată

frugal îți iau sarutul

sa nu l rusin tăcutul

fuge in apoiuri 

venele ti fac suvoiuri 

cade limba intr o parte

de al tau glas se tot desparte

parul l tii ascuns in noduri

manuscrisul tii in poduri

 

talpile le tin, cu capul

ghemuite, stau ferite

sangeriu, lihnit saracul

roade pagini necitite

Mai mult...

Gingășia primăverii

În ghiveciul din verandă

Șade-un mic boboc de floare

Ce să fie oare,

Un bujor sau o garoafă?

 

Ce să vezi, e-o lăcrămioară

Este mică,delicată

Și de-un alb imaculat

Se confundă cu o comoară.

 

Are formă ușor ovală

Chiar globulară

Gingașă și elegantă

Dă apă la moară.

 

Se prinde de o tulpină

Alături de alți boboci

Așteptând să înflorească

În clopoțeii parfumați.

 

Frunzele verzi și alungite

Oferă un contrast frumos

Cu albul pur dăruit bobocului

Dă un aer norocos.

 

 

Mai mult...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍