Toamna plânge
Toamna plânge, plâng și eu cu ea...
Cad frunzele, cad lin din copaci
Inimile noastre cad și ele în gol,
Un gol nesfărșit
Pe care nu îl mai putem evita.
Toamna plânge, plâng și eu cu ea și fără putere,
Rămânând goală
Ai luat totul cu tine cănd ai plecat,
Iar eu am rămas aici, cu toamna care plânge și plâng și eu cu ea...
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Monica-Gabriela Mare
Data postării: 29 decembrie 2022
Vizualizări: 671
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: A fi
Poem: Poezie
Cartile vechi si care nu mai pot fi citite pot deveni fluturi, inimi sau portrete cu indragostiti
Poem: Poveste tristă!
Poem: Erotism
La mulţi ani, Eugen Doga! Renumitul compozitor împlineşte 81 de ani
Poem: Studiul de fezabilitate
Poem: Neclintire
Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani