Speranta
Pe malul de stâncă, al cerului gri,
Te- aștept, fără teamă,
Si doru, în suflet, nu pot pototli,
De vremi - nu țin seamă.
E cerul înaltul, or doru-i nebun?
-Nu știu, ce să fie,
Dar chipului tău, obsedat, mă supun-
Icoană pustie.
Ți-i pasul, pe drum, de străin, rătăcit
Si atît de departe;
Mai am însă-n suflet un gînd fericit
Si pleoape uscate...
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Daria
Data postării: 28 iunie 2016
Vizualizări: 2472
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Mulțumiri
Poem: Început
Carte vs Film. 10 autori care detestă versiunile ecranizate ale operelor sale
Poem: Începutul contează în franceză
Poem: Dorinta - a.k.a Umezeala40'plus
O fată tânără fascinată de poezie: „15 ani - lupta dintre realitate și ficțiune”.
Poem: Am auzit...
Poem: Ce păcat că Vieru s-a stins
„ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL”-18