Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: T.A.D.
Data postării: 4 noiembrie
Vizualizări: 54
Poezii din aceiaşi categorie
Prim tine pace și iubire
Iubito,prin tine-mi vine pace și iubire,
Ți-am spus că dragostea-i doar Dumnezeu,
Ținându-te de mână,
Simt Raiul nostru cum șoptește
Taina iubirii absolute
Și pe Hristos cu-a lui chemare,
Dar și pe Sfinții blânzi ai Cerului...
Iubito, te-am cerut în rugaciuni fierbinți,
Neștiind că tu exiști și porți tristețe dar și frumusețe,
Sau că destinul o să mi te-arate,
Așa cum îngerii tăcut sosesc,
Sau când va fi frumoasa zi..?
Dar iată, ziua aceea a sosit,
Când Maica Domnului prin tine mi-a găsit răspuns,
Și alinare la chinul ce-l aveam demult...
Ești darul meu sfințit,
Și mare grijă o să-ți port,
Iubito tu ești cea care iubirea mi-ai adus,
Pot eu să-ți mulțumesc cumva?
Cuvintele dar și vorbirea-i de prisos!
(29 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Aș vrea...
Aș vrea să sar distanţa
În doi pași până la tine,
Să nu fii doar speranța
Ce ar sta după cortine.
Aș vrea-n secunda următoare
Să fim din nou alături,
La fel ca și-n clipa lucitoare
Pășind prin noile niveluri.
Aș vrea să te revăd,
O secundă, ar fi de ajuns,
O secundă să te văd
Fiind dorul meu dispus.
...
09.10.24
Soț sau amant
Câți se întreabă neștiind ce-i viața
De nu-i prostie mai mare în lumea asta,
Religia,căsatoria și multe alte minciuni ce-s colorate social?
Și nu cumva e mult mai bine
Liber de-așa ceva să stai,
De-ncorsetările învăluite în minciună
Ce te obligă pâna la moarte
În legi perverse bine scrise
Să locuiești handicapat,
Tu prost fiind neștiind de viață cum să scapi,
Caci viața cum te prinde în bot ți-o trage,
Când vrei să fugi picioare n-ai
Și ce să-ți fiu sau ce-ți convine
Te-ntreb iubito chiar pe tine,
Amant sau soț?
Sau vreo minciună cu etichetă
Made in Rai?
Nici nu-mi prea pasă!
Nu-s păsarile cerului în libertatea lor deasupra noastră,
Iar omul care din maimuță vine,
Stă ca un prost prins de pământ,
Crezându-se chiar Dumnezeu ajuns!
(22 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)
Primăvara inimii mele în portugheză
Un băiat simpatic, George...
Un băiat introvertit, George...
Un băiat amuzant, George...
Un băiat cum nu am mai întâlnit până acum, George,
Un băiat pentru care orice atenție contează, George,
Un băiat căruia îi plac poeziile, George,
Un băiat expresiv și artistic, George,
Un băiat care chiar vrea să ne plimbăm cu hidrobicicleta, George...
Un băiat care chiar vrea să stăm să povestim la picnic, George,
Un băiat cu care se poate merge la cinematograf, piese de teatru, George,
Un băiat cu gusturi simple, dar bine alese, George,
Un băiat curajos și hotărât, George,
Un băiat cărui îi plac revistele vechi de modă, George,
Un băiat care cu fiecare ocazie, aduce mai multe flori, bomboane, George,
Un băiat ale căror poezii mă atrag tot mai mult, George,
Un băiat care scrie, taie și rescrie și de 1000 de ori, până să exprime exact ce își dorea, George,
Un băiat cu care merg la vecina ce dă meditații la spaniolă, George,
Un băiat care, dacă rămân în urmă cu învățatul, mă meditează și pe mine, George,
Un băiat care ascultă cam același gen de muzică, George.
George, amintirile mele legate de tine, cum te-am cunoscut și cât de mult mi-a plăcut cum scriai, cum mâncai pizza, cum râdeai la glumele mele (că în mod normal, doar eu râd), cum râdeai de mine câteodată, cum ne plimbam pe alei, cum mergeam amândoi cu motocicleta, pe autostrada Soarelui, depășind limita de viteză, cu pletele în vânt, lipsiți de griji, cum știam să ne facem unul pe celălalt să ne simțim bine, să ne ridicăm moralul, să ne distrăm prin crâșme, să mergem la meciuri de fotbal, să țipăm și să scuipăm semințe, să ne jucăm cu pisica mea de rasă Nebelung, să îmi dai un stilou de care te-ai plictisit, ți-l reparam și te bucurai foarte mult. Dulci amintiri, păcat că ai plecat cu nu știu ce proiect in Brazilia. Nu e nimic, erai tânăr, cum ar spune Otilia din ,,Enigma Otiliei" aveai visele tale și trebuia să ți le îndeplinești. Mai sunt atâtea fete, dar de proiectul acela chiar aveai nevoie. Te înțeleg, nu mi-ai lăsat multe poezii, dar eu le voi păstra, amintirea lor va înflori din ce în ce mai mult când le voi citi, răsfoi, când mă voi bucura de scrisul tău și de ce ai vrut să exprimi prin acele rânduri.
A primavera do meu coração
Um bom garoto, George...
Um garoto introvertido, George...
Um garoto engraçado, George...
Um garoto como nunca conheci antes, George,
Um menino para quem toda atenção conta, George,
Um menino que gosta de poemas, George,
Um menino expressivo e artístico, George,
Um garoto que quer muito nos levar para passear na hidro bike, George...
Um garoto que realmente quer que nos sentemos e contemos histórias no piquenique, George,
Um menino para ir ao cinema, brinca, George,
Um menino de gostos simples, mas bem escolhidos, George,
Um menino corajoso e determinado, George,
Um garoto que gosta de revistas de moda antiga, George,
Um menino que em todas as ocasiões traz mais flores, doces, George,
Um menino cujos poemas me atraem cada vez mais, George,
Um menino que escreve, corta e reescreve mil vezes até expressar exatamente o que quer, George,
Um menino com quem vou ao vizinho que dá aulas de espanhol, George,
Um menino que, se eu ficar para trás no aprendizado, também medita em mim, George,
Um garoto que ouve quase o mesmo tipo de música, George.
George, minhas lembranças sobre você, como te conheci e o quanto adorei como você escrevia, como você comia pizza, como você ria das minhas piadas (porque normalmente só eu rio), como você às vezes ria de mim, como costumávamos andar pelos becos, como nós dois andávamos de moto, na rodovia do Sol, ultrapassando o limite de velocidade, com os cabelos ao vento, despreocupados, como sabíamos fazer um ao outro se sentir bem, levantar o ânimo, para nós divirta-se em bares, vá a jogos de futebol, grite e cuspa sementes, brinque com meu gato Nebelung, me dê uma caneta que você estava entediado, eu consertaria e você ficaria muito feliz. Doces lembranças, pena que você saiu com não sei qual projeto no Brasil. Não é nada, você era jovem, como diria Otília do "Enigma de Otília", você tinha seus sonhos e tinha que realizá-los. Tem tantas outras meninas, mas você precisava muito desse projeto. Eu te entendo, você não precisou deixe-me muitos poemas, mas vou guardá-los, sua memória florescerá cada vez mais quando eu os ler, folheá-los, quando gostar de sua escrita e do que você queria expressar através dessas linhas.
Atâta timp cât mă iubești de Andra în portugheză
De-ar fi să cadă cerul peste tine, te voi ocroti,
Şi poate să vină, baby, şi potopul, nu-mi stinge focul inimii,
Chiar dacă-i vreun cutremur, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
De-ar fi să ne lovească vreo cometă, nu mi-e frică, ştii,
Că sigur faci tu rost de vreo rachetă, vom supravieţui,
Chiar dacă e vreun tsunami, sfârşitul lumii ştii,
Atâta timp cât mă iubeşti, eu te voi iubi.
Şi când îți vine greu să vezi,
Eu sunt acolo să te luminez.
Şi când în tine nu mai crezi,
Eu sunt acolo să te motivez.
Tam-taca-tum-pa, hai vino încoa',
Vocea ta e o vioară în inima mea,
Tam-taca-tum-pa, te-aş fredona,
Ești refrenul din viaţa mea.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
În ochii tăi răsare soarele.
Lângă tine stau,
Lângă tine stau,
Cu tine sunt mai frumoase nopţile,
Cu tine-n pat răsare soarele.
Contanto que você me ame
Se o céu cair sobre você, eu te protegerei,
E pode vir, querido, e o dilúvio, não apague o fogo do meu coração,
Mesmo que haja um terremoto, o fim do mundo, você sabe,
Contanto que você me ame, eu amarei você.
Sentado ao seu lado,
Sentado ao seu lado,
Com você as noites são mais bonitas,
O sol nasce em seus olhos.
Sentado ao seu lado,
Sentado ao seu lado,
Com você as noites são mais bonitas,
O sol nasce com você na cama.
Se um cometa nos atingir, não tenho medo, você sabe
Que certamente você conseguirá um foguete, nós sobreviveremos,
Mesmo que haja um tsunami, o fim do mundo, você conhece,
Contanto que você me ame, eu amarei você.
E quando você achar difícil de ver,
Estou lá para esclarecer você.
E quando você não acredita mais em si mesmo,
Estou lá para motivar você.
Tam-taca-tum-tchau, venha aqui,
Sua voz é um violino em meu coração,
Tam-taca-tum-pa, eu cantarolaria para você,
Você é o coro da minha vida.
Sentado ao seu lado,
Sentado ao seu lado,
Com você as noites são mais bonitas,
O sol nasce em seus olhos.
Sentado ao seu lado,
Sentado ao seu lado,
Com você as noites são mais bonitas,
O sol nasce com você na cama.
Îți scriu
Îți scriu,îți scriu,îti scriu,
İubita mea frumoasă,
Să vezi că te iubesc
Încredere să ai
Să-nveți iar să zâmbești,
Curaj să prinzi
Să mă iubești și tu!
Trec zilele în zbor
Iar viața noastră zboară
Zburăm și noi cu ea
Dar nouă nu ne pasă!
Să ne-amintim doar ce-i frumos
Iar toate care dor
Să plece de la noi,dispară!
Ești îngerul trimis
Să mă ridice și pe mine,
De pe pămant de jos
La îngerii din Cerul cel frumos
La Domnul nostru Sfânt și Dumnezeu
La dulcele Hristos!
Îți scriu iubită scumpă
Îți tot trimit iubire,
Să mă iubești și tu
Să-ți amintești de mine!
(4 feb 2024 Vasilica dragostea mea)
Alte poezii ale autorului
PLOAIA
Astăzi mi-a bătut în geam
Odată cu zorii,
Raza ochilor tăi
Ca talazul mării...
Chiar și zorii cenușii
Presărau lumină ,
Și în sufltu-mi bonlav
Parfum de sulfină.
Val de aer parfumat
Trece prin perdele...
Dor , regrete ,neîmpliniri
Ploaia să le spele.
CINE EȘTI?
Cine ești tu?
Nu te cunosc
Deși te știu de mult.
Dar ce porti în suflet
Ce ascunzi în tine?
Nu pot citi în ochii tăi.
Pari a fi om bun.
Atunci de ce mă tem
Cine ești tu?
Nu te cunosc
Deși te știu demult.
Dar ce porți în gând ,
Și ce ascunzi în suflet
Nu pot citi în ochii tăi
Pari a fi om bun
Atunci de ce mă tem?
/
O LACRIMA
O lacrimă e un bob de rouă
Pe verdele crud , când nu plouă
O lacrimă e un strop de apă
Pe fruntea omului ce sapăâ
O lacrimă e un suflet rătăcit
E aripă de înger , iertătoare
Între chemări și stigătul pierdut ,
Când inima-i o rană , ce te doare...
O lacrimă e o perlă în curcubeu
E drum închis ,e frica ce revoltă ,
E cupa de cucută ce trebuie s-o beau
E steaua ce s-a stins acolo sus pe boltă.
O lacrimă imensă tinde să se nască,
O lacrimă pe un obraz de țară
Ce învăluie pământul ca o mască
Lăsată-n vitregie ca să moară.
ȘI MĂ ÎNTREB
Așa îmi vine câteodată
Să blestem și să mă înfurii
Și să întreb;
De ce Doamne omului i-ai dat
Minte și gândire să poată construi
Cetăți, palate poduri pestr ape,
Creații ce durează peste viacuri,
Dar să se bucure de ele,nu?
Ai lăsat atâta frumusețe în lume
Dar timp s-o vadă n-are
De ce oare?
Ai lăsat bătrânețea,apusul ce doare,
Cine are de ea trebuință?
De ce ai lăsat boală,durere
Ce să facă omul cu ele?
TU
Am încercat să te creionez
Așa cum te-am cunoscut eu
Dar orcât m-am străduit
Nimic n-am reușit.
Despre tine nu pot vorbi
Decât la superlativ.
CINE SUNTEM?
De unde venim?
Exact nu știu
Avem în schimb
Istorii vechi sub soare
Ne tragem seva
Din adânc de mare...
Din cremene și stâncă.