Parșiv
Ca o petală ofilită
te rupi încet și lent de mine.
Timpul e doar o ispită
în al vieții joc de rime.
Ca o picătura de ploaie
te prelingi adânc pe suflet
Apoi ieși cu nepăsare,
lasandu-mi răni și-un profund urlet.
Ca adierea vântului, îmi bati ușor în față
Tresărând vechi amintiri, din chinuita-mi viață.
De ce nu ai mai așteptat? De ce te-ai dus? Parșiv, râzând...
Eu am rămas goală, cu sufletu-mi plângând.
O secunda de-ai mai fi stat, sa fim din nou, doar eu cu tine
Sa iubim puternic chiar și ce-i mai rău in lume,
Sa simțim caldura unui răsărit de soare,
Sa ne îmbrățișăm cu dor, chiar dacă pământul moare...
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Cristina Dumitru
Data postării: 29 iunie 2023
Vizualizări: 662
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Sa?🤔
Poem: Ploaie
O şcoală din Spania a eliminat 200 de cărţi sexiste şi marcate de stereotipuri din biblioteca sa
Poem: Pierdut
Poem: MÂNDRU TEI
Dragostea este atunci când… 11 jocuri de cuvinte din cartea lui Igor Guzun – „Bine”
Poem: Orgolii nemăsurate
Poem: Nebunii
Romanul Notre Dame de Paris a devenit cea mai căutată carte din librării