Noi, rătăciți în vânt.
Am vrut mereu să-ți spun
că mi-a fost dor –
de tine, de noi,
de inimile noastre cusute din aceeași tăcere.
Am vrut mereu să-ți arăt
cât de desăvârșită era viața
când ochii tăi luminau apusurile,
când sufletul tău, fragil și nestins,
mă îmbrățișa fără cuvinte.
Ți-am scris odată o scrisoare,
dar vântul, nemilos și rătăcitor,
a furat-o în zbor spre nicăieri.
Cum să-l învinovățesc pe el?
Când noi înșine am fost doar vânt
rătăcind unul pe
lângă celălalt.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Robert Erbaru
Data postării: 10 martie
Adăugat la favorite: 1
Comentarii: 1
Vizualizări: 308
Comentarii
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Enigma
Poem: Trăiește numai ezita
Imnul Limba noastra a rasunat azi in toata tara. Versurile patriotice au deschis festivitatile dedicate sarbatorii limbii romane. Oficialii au depus flori la busturile poetilor - VIDEO
Poem: Ce dacă
Poem: AMBIENT
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Poem: Singura
Poem: Recidivă
Dorul de casă a motivat-o să pună povești pe versuri. Corina Bezdîga își lansează cea de-a treia carte
Matei Ciprian