2  

Ia-mă

Vino, ia-mă,

scoate-mă din formă

numai scapă-mă de aici,

din locul ăsta cu sclipici.

 

Vino, ia-mă

și du-mă departe

de lumile astea deșarte

și de-a oamenilor teamă.

Vino și uită-mă îndată,

numai lasă-mi zilele acasă.

 

Dă-i-le oricui,

oricui tu cunoscui,

și lasă-mă să merg

doar acolo unde cred.

 

Vino, visule,

si nu pleca,

scoate-ma din bule

si ajuta-ma a vindeca.

Lasa-ma s-alunec

pe ale tale aripi

pline doar de-al tau farmec.


Categoria: Poezii de dragoste

Toate poeziile autorului: ioanaaa poezii.online Ia-mă

Data postării: 11 aprilie

Vizualizări: 32

Loghează-te si comentează!

Poezii din aceiaşi categorie

Tăcere

 

Tăcere, tu ești blestem!

Să pleci degrabă de la mine

Și să nu stai vreodată-n preajma iubitei mele!

Mai bine mor decât să fiu cuprins de tine,

De a iubitei mele groaznică tăcere!

Iubito ,de-ai știi ce groaznică e a iubirii neagră tăcere,

Ai tot cânta sau ai striga la mine,

Știind că poți blestema de moarte pe oricine,

Doar cu tăcere!

Vai Doamne ce blestem este tăcerea

Când vrei să pedepsești Tu Însuți Doamne,

Nu dai răspuns la rugăciuni decât tăcere...

Iar bietul muritor primește dureroasa pedeapsă fără leac,

Tăcerea!

Piei blestemato,arzi in zgomote și vorbe,

Fie și șoapte sau o blândă adiere!

(2 feb 2024 Vasilica dragostea mea)

 

 

 

 

Mai mult...

Pe bicicleta

Tu te dai pe bicicleta
cu mișcarea ta cocheta,
printr un parc
uitat de lume,
născând versuri, făcând glume
prin aeru-nfășurat, 
cu lumina presat, 
de la soarele copil, 
ca noi doi
de infantil.
Iar eu tac...eu tac demult
și în tot acest tumult,
fericirea
ți-o ascult....
Mai mult...

Aceşti popi, escroci şi mari hoţi,

 A început, marea escrocherie în ţară,

Cu alte moaşte, scoase acum afară.

De popii, cei mai escroci prostesc,

Pe acest popor, credul românesc.

 

Se plimbă acum, pe stradă cu racla,

O plimbă ei popii, escrocii cu roaba.

Cu oasele, într-un mare sicriu,

Ale Sfântului Dimitrie, care zice că îi viu.

 

Pe români să meargă, îi prostesc acum popii,

Să vină să pupe racla, cu oasele morţii.

Ei spun că dacă, pupi oase moarte,

Vei avea, mare noroc în toate.

 

Aceşti popi, escroci şi mari hoţi,

Îi prostesc acum, pe românii toţi.

La ei să vină, să pupe îndată racla,

Şi la escrocii de popi, să le facă plata.

 

Că popii prostesc, românii cu racla,

Că vor avea noroc, când ei fac plata.

Iar românii, proşti şi creduli de fel,

Fac plecăciuni, la popi şi la raclă niţel.

 

Şi apoi românii constată, că au fost înşelaţi,

Fiindcă de oase moarte, nu au fost ajutaţi.

Ba mai mult unii, când se întorc spre casă,

De moarte, în accident de maşină nu scapă.

 

Şi atunci cum să fii prost, să crezi în oase,

Că acolo în racla cu geam, stau nişte moaşte.

Iar popii peste noapte, se îmbogăţesc se ştie,

Datorită unui popor, îndoctrinat de ei în prostie !

 

Mai mult...

De cand te-am cunoscut

1.In prima zi de catd te-am cunoscut pe tine,

Viata mi s-a schmbat total

Fericirea mi-ai adus ,

In suflet tu ai patruns.

 

2.Ziua tu mi-ai luminat 

Fericirea mi-ai redat,

Sufletu sa-n veselit

Te iubesc pa-n la sfarsit.

 

3.Pentru tine voi lupta,

Esti in inimiora mea

Si-acolo vei fi mereu,

Te iubesc ingerul meu.

Mai mult...

Amintește-ți!

Întru acest ceas al nopții…

Amintește-ți zgomotul picăturilor de ploaie

Și al lacrimilor din ochii tăi

Amintește-ți furia și tăcerea întunericului,

Al nopților ce te-au purtat plângând…

Pe genunchii goi.

 

Amintește-ți!

 

Rememorează visele pierdute - al viselor de ieri…

Și îndrăznește să te lași găsită de inima ta,

Privește-te în oglindă și… zâmbește!

Îndrăznește … să te recunoști o stea

Ce parcurge infinitul … cu lumina sa.

Amintește-ți drumul pietruit închinat tălpilor tale…

Și toate clipele de ieri ce s-au ascuns în ochii tăi,

Când nu înțelegeam ce-mi ceri - prin ochii mei…

Uscați și răi!

 

Amintește-ți!

 

Ridică-te la cer și plouă, cum numai tu ști să o faci

Prin ochii tăi albaștrii rouă și cu noaptea să te-mpaci,

Amintește-ți căldura picăturilor de ploaie,

Ce s-au scurs prin ochii tăi și… ridică-te!

Ridică-te la cer și tună cu regrete pe pământ,

Și te rog… îndrăznește!

Să fi mai mult decât ești sortită a fi…

În versurile mele… o urmă de dor într-un cuvânt.

Să-ți văd lumina nepurtată pe al tău contur

Și în miez de noapte… din Rai să te fur

Ești tot ce-mi doresc…

 

Amintește-ți… cum se spune “te iubesc!”

 

(autor: Aurel Alexandru Donciu /  Creatie aparuta in volumul Soaptele Noptii ( editura Galaxia Gutenberg, 2020 / 978-97-0-32645-1) si in volumul Cub de gheață ( editura Etnous, 2020 / ISBN: 978-606-712-760-7) Toate drepturile rezervate.

Mai mult...

De-ai sti... ce dor...

 

De-ai ști ce dor imi este sa te văd

Sa te-aud, sa te mai simt, sa fim...

Tot mi-am turnat sperante-n pahar

Ca poate-o sa te-ntorci în timp..

#onewinewoman

De-ai ști cat mi-am dorit privirea ta

Sa-ti mai aud glasul dulce şi blând

..cât mi-am dorit sa îți rămân aproape

Din când în când să te mai văd zâmbind.

#unpahardepoezie

Dar tu îmi ești de-un an tot mai departe

Și doru-mi rătăcește-n zări, în ceruri risipit

Tot cauta-n neștire sa îti fie aproape

Îmbrățișări să-i dai ..sa fie împlinit.

#mystory 2024-09-27

Mai mult...

Alte poezii ale autorului

Înotul

Ma pierd in vise si-n sperante,

In toata viata cu nuante,

Dorind sa castig totul

Inecandu-ma in tot zgomotul.

 

Inot cu greu printre ale voastre visuri

Si incerc sa nu ma-nec.

Ma uit la ale mele lipsuri,

Incercand sa mi-l aleg prin farmec.

 

O frunza palida ce lin coboara

E-al nostru vis, in aer putrezind

Si pe noi calauzind

Spre o viata superioara.

Mai mult...

Mi-e dor...

Mi-e dor de vechile amintiri,

Cand eram si cand stateam

La multe povestiri

Si eu chiar te cunoșteam.

 

Mi-e dor de tine

Si de gesturile tale ieftine,

Cand impreuna stateam

Si eu chiar te cunosteam.

 

Mi-e dor de a noastra barfa

Si cand vorbeam discutii.

Vreau sa nu scriu a ta strofa,

Vreau sa fii aici, nu cu toti necunoscutii.

Atunci chiar te cunosteam.

 

Mi-e dor de a ta voce

Si chiar si de al tau mesaj,

Cand tu-mi pareai feroce.

Mi-e dor de al tau curaj,

Cand eu chiar te cunosteam.

 

Mi-e dor de momentul

In care chiar stiam

Sa traim prezentul,

Iar eu chiar nu ma-ndoiam

Daca chiar te cunoșteam.

 

Mi-e dor de momentul

Cand credeai ca uit de tine,

Caci a fost doar liantul

Unei relatii ieftine,

Cand eu chiar te cunosteam.

 

Mi-e dor de zilele

Cand nu uitai de mine

Tu-mi erai ca soarele,

Dar a urmat sa se termine.

Acum nu te mai cunosc.

 

Nu te mai cunosc,

Mi-o spun in fiecare zi,

Caci ma loveste brusc

Realitatea din fiecare zi.

Mi-e dor de tine.

 

Vreau sa fii aici, cu mine

Sa-ti povestesc tot ce-ai pierdut.

Tu esti plina de straine

Si s-a dus tot ce-am crezut.

Mi-e dor de tine.

 

Mi-e dor sa-ti vad masina

In fata librariei si sa-ti fiu copilot,

Sa vin cu tine peste tot.

Sa rad de tine

Si chiar tu de mine.

Mi-e dor de tine.

 

Mi-e dor de tine

Si sper ca si tie de mine.

Vreau sa te vad aici

Asa cum tu mi erai si mi zici

Ca mereu mi vei fi.

Mi-e dor de tine...

Mai mult...

Altfel

alte viziuni, aceleași speranțe,

un alt viitor se-apropie-n cale,

te crezi doar a mea, dar nu ne lipim,

viziunilor tale lipsind tot un chin.

nu mai suntem la fel,

ele ne separ,

gândurile noastre pe văi diferite o iau.

te vreau, dar nu te mai am,

viziunile ne separ,

visuri mărețe ne-mpart.

gânduri diferite,

noi asta avem,

ne despartim mai des,

alt viitor vedem in succes.

ani risipiți, secrete pierdute,

eu nu le mai cred,

noi ne-am pierdut de mult

in tot acel neant.

Mai mult...

In tot ce pătrundem

Mi-e foame de ceva bun

sau poate chiar de-o carte,

poate chiar o să-mi impun

să pot citi de toate.

Vreau să scap de tot

din lumea asta crudă

plină de-un antidot

care ne lasă-n urmă.

Cartea e scăparea

căci are valoarea,

cheia spre un univers

cu totul mult mai divers.

Timpul zboară, dar în cărți

de pagini este captat

si de noi împrumutat.

Pătrundem deșerți în ea

căutând tot ce-am pierdut

și ieșim ca pasărea,

cu timpul înapoi cerut.

Mai mult...

Si tot inca...

ce suntem noi?

ma ntreaba toata lumea

de ce nu suntem amandoi,

dar doar tu stii de ce.

 

vreau sa stiu

ce nsemn eu pt tine,

caci tu esti ianuarie

pentru decembrie.

aproape impreuna

dar foarte departe

unul de celalalt

 

lunii eu ii povestesc

de mine, de tine

de noi doi

dar ea doar ma asculta

caci nu te poate schimba

nici mintea ta flamanda

 

vreau sa pot

imbrate sa te iau,

sa stam impreuna

si sa vorbim de viata.

dar tu,asa cum spui,

nu esti pregatit

chiar de insasi viata.

ti e frica sa nu fi ranit,

caci copilul din tine

nu te mai cunoaste.

 

crezi ca s doar o fata,

prietena ta cea mai buna,

dar scoate ma din friend zone

si ti va parea rau

ca n ai facut o mai devreme.

 

luna mi a spus

ca nu esti pregatit,

dar face tot posibilul

sa ne apropie,

macar putin,

si toate astea

sper ca nseamna pentru tine,

macar putin.

 

imi tot spun

ca nu esti ca restul,

caci doar tu

esti cea mai importantă

persoana pentru tine

 

credeam ca mi va fi usor

sa te ating

dar nu te ai lasat

si nici nu o vei face

prea curand.

 

noaptea eu te visez

si mi doresc sa fie reciproc.

spre tine vreau sa ma lansez,

sa am putin noroc.

 

sper ca toate astea

inseamna pentru tine,

caci fiecare moment ieftin

imi dovedesc iubire.

 

prietenii tai se ntorc

cand trec pe langa voi.

ma faci sa mi fac sperante

pe care, cumva,

tot tu le omori.

 

mi e frica

de orice ar veni.

mi e frica sa te am,

mi e frica sa te pierd

si vreau sa stiu de ce

cand am momentul sa te am

te faci ca nu ma vezi.

 

in viata mea

tu esti un capitol

caci ai intrecut

de mult o pagina.

esti un capitol lung

care parca nu mai trece,

dar nici nu ma ntelege.

 

incepi sa treci,

dar tot imi esti

motivul pentru care

pot sa dorm

 

pare ilegal

sa vorbesc cu altii

caci inima mea

tot crede ca tu esti alesul

 

eu tot mai am sperante

ca vei veni si vei iubi

dar sunt la fel

ca restul pe care mi le ai dat

si tot tu le ai sfasiat

 

tu tot vii si

tot tu pleci si

ma lasi sa cred si

sa te vreau si

mai mult.

 

vreau sa ma ntelegi

sa stii ce simt

desi esti un copil

cu suflet stramt

 

ti e frica sa te atașezi

sa vii si sa ramai

tu crezi ca nu i nimic

nimicul asta dintre noi

 

tu nu stii

cand imi spui poezii

si nici nu stii

cate ar trebui

 

te simiti la fiecare vorba

si nu esti ca restul

crezi ca tie ti pasa

dar nici tu nu stii

 

cred ca faci pe prostul

sau macar incerci

sa vina de la mine

eu sa spun tot ce,

cumva,tot de la tine simt

 

stiu ca te simti prost

sa mi auzi gandurile

dar tot din vina ta

imi simti jocurile

 

vreau sa stii

tot ce simt eu,

cum te vad si

ce gandesc.

vreau sa stii tot,

dar nu esti pregatit

de tot ce ar urma.

 

vreau sa stii

cat vorbesc de tine

caci luna deja s a plictisit

de al tau nume.

 

ma vezi mereu

si cred ca tu

doar te ascunzi,

caci pentru al tau suflet

nu sunt de-ajuns.

 

cred ca i gata

se termina de tot

dar tot locuiești

in mintea mea mereu.

si chiar mereu.

 

luna a ramas in urma

caci tot crede

ca pe culoarul iubirii subrede

noi am mai avea vreo suma

 

ea tot te vede

al meu si

eu a ta

dar chiar nu mi stie

sila mea

 

mi e sila

de tine si

de tot ce spui

te crezi mare

dar nu esti

decat al tau copil.

 

incep sa cred ca eu

chiar n am fost nimic,

desi n acel moment,

eu eram chiar totul

si tu mi stateai

in minte si n totul.

 

luna inca crede

in mine si n tine,

in noi doi,

dar doar perna mi

stie prin ce

tu m ai facut

sa trec,

cat te am placut

si cat ma nec.

 

se termina tot jocul

jocul asta dintre noi

caci el stie a fi

ceea ce tu nu stii

 

el mi este

ceea ce tu n ai putut

sa mi fi

te ai bucurat sa auzi

ca ai scapat de mine

dar sper sa te gandesti

tot mai mereu la mine.

Mai mult...

Despre ea...

luna mi este chiar un mentor

si m ajuta n viitor,

sa zambesc si sa devin

tot ceea ce sustin.

 

lunii eu ii povestesc

de cine ma ndragostesc

si ma asculta

si ma ajuta

sa trec peste el

si sa trec la alt nivel

 

despre el imi stie totul

caci a observat

si ne a mpreunat

in tot zgomotul

 

lunii eu ii povestesc

de mine, de tine

de noi doi

dar ea doar ma asculta

caci nu te poate schimba

nici mintea ta flamanda

 

luna a ramas in urma

caci tot crede ca

pe culoarul iubirii subrede

noi am mai avea vreo suma

 

luna inca crede

in mine si n tine,

in noi doi,

dar doar perna mi

stie prin ce

tu m ai facut

sa trec,

cat te am placut

si cat ma nec.

Mai mult...