Calea iertării
Atunci când te simți complet pierdut
Și ți-e greu printre oameni să trăiești,
Amintește-ți că există o cale
Și anume să ierți.
Căci, de vrei să iubești mult,
Pentru toți trebuie să te jertfești,
Să renunți la orgoliile tale
Și să înveți să ierți.
Căci și tu, la rândul tău, ai greșit,
Poate aruncând cuvinte aiurea
Sau lovind cu fapte care dor...
„Iartă-mă", cel mai frumos cuvânt
Ce-ți aduce al Raiului pace,
Fiind scara care duce la cer,
Unde-ți vei găsi cunună.
Căci și Hristos, fiind pe pământ,
Când Crucea în spate își duce,
Cu ochi în lacrimi, se roagă sincer:
„Iartă-le a lor vină,
Părinte, căci nu știu ce fac acum."
Deci, de vrei să fii fiul lui Dumnezeu,
Mergi și fă la fel cu semenul tău.
Iertarea e calea cea strâmtă,
În care te faci asemeni lui Hristos,
Luând asupra Sa pedeapsa pe care
A dus-o pentru toți.
Și din coasta Sa, de noi frântă,
Sângele Său cel sfânt și l-a vărsat jos,
Lăsându-și Trupul ca și mâncare,
Ne-a înviat din morți.
Și de atunci, la orice Liturghie,
Auzi: „Acesta este Sângele Meu,
Ce pentru mulți se varsă
Spre iertare de păcate."
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Cosmin Ștefan 
Data postării: 25 februarie
Adăugat la favorite: 1
Vizualizări: 61
