Un bătrân de 91 de ani a luat un loc de frunte la un concurs de poezie

poezii.online Un bătrân de 91 de ani a luat un loc de frunte la un concurs de poezie

Chiar daca nu ştie să citească şi abia învaţă să scrie, dar a luat un loc de frunte la un concurs de poezie. Vasile Gavriliţă, în vârstă de 91 de ani din oraşul Călăraşi, a cucerit inimile juraţilor cu luciditatea de care dă dovadă la aceşti ani. A muncit o viaţă în colhoz, dar acum bărbatul învaţă ceea ce nu a reuşit în copilărie.

"Am trăit un an de zile sub conducere străină. Am rămas săraci şi goi, fără plug şi fără boi. Fără plug, fără boronă, lucram statului cu normă. Zi şi noapte noi lucram, sărbătoare nu aveam."

Cu aceaste versuri, care descriu perioada în care a copilărit, Vasile Gavriliţă a luat locul trei la un concurs raional al declamatorilor, la care l-a înscris o nepoată. Bătrânul spune că poezia o ştie de la tatăl lui.

"Asta după ce s-a dus tata la război. Am rămas singur eu cu copiii. Ridica preoţii, îi ducea de pe aici, după greutăţile astea am învăţat-o şi eu.", a povestit locuitorul oraşului Călăraşi, Vasile Gavriliţă.

Fiica lui Vasile Gavriliţa povesteşte că la această vârstă onorabilă, tatăl ei mai are un vis pe care l-a scris cum a putut el pe o foaie.
"Eu, Vasile Gavriliţă, sunt născut pe 21 februarie 1930. Eu vreau să trăiesc 100 de ani apoi să mă duc la şcoală."


Postat 11 februarie 2023

Creaţii aleatorii :)

heart’s first memo

inimă pură, ageamie

uiți cui i te dăruiești

cu mâini năpraznice m-atacă

si toată robustețea-mi seacă

 

de-a-mi plânge amarul mă rezerv

stagnând pe pământ arid, lui i se pare insipid

și n-ascultă ce istorisesc

eu cu mine conversez

 

inimă cu nevoia mare

doritoare și neroadă

nu ai loc de escapadă

cătinel seci, stima începe să-ți ardă

Mai mult...

Cercul

Cine sunt?
Doar umbra cerului
pe oglinda apei,
dansând în cerc.

Mai mult...

A sufletului floare

Cea mai frumoasă floare din suflete răsare

Pictează-n nopți culoare, prin vise alergând

Lumină sclipitoare, în ochi aprinde soare

De ce-i strivită oare nu știu să mai răspund

 

O tristă încântare această rară  floare

Tratată cu uitare degeaba-i pe pământ

Crescând fără hotare Nu-mă-uita e-o floare

Se-nchide fără soare lipsită de-un cuvânt

 

Ce lume-ntortochiată de dragoste speriată

Preferă om de piatră iubirea măsurând

De teamă că-i de plată bătăi de inimi rată

O smulge și-o îngroapă, pe suflete călcând

 

Tu floare-abandonată de lacrimă udată

Primind apă sărată te-apleci către pământ

Respinsă și-aruncată în gând te-ascunzi uitată

Plângând ajungi uscată, o floare așteptând

 

Răsari de poți vre-o dată pe-o inimă de piatră

Sfidând natura toată, cutumele-nfruntând

Iubire-adevărată născută fără pată

O floare minunată desculță-n om umblând

Mai mult...

Văd toamna în ochii ei

Mama este darul pe care, primindu-l
Uităm în timp să îl preţuim,
Este cadoul pe care-anotimpul 
Îl vestejeşte ca noi să-ntinerim.

Suferă, râde şi plânge cu noi
Trece şi munţii, şi marea, prin frig şi prin ploi
Lupta ca o tigroaică, făcând război
Cu cei ce vor să ştirbească bucuria puilor ei.

Îmi priveam azi propria mamă
Şi mă-nfioram cu gândul că ieri
Era tânără precum o primăvară
Iar azi, văd toamna în ochii ei.

Ce-o să fac oare, când va veni iarna,
Şi când tăcută va fi pe veci,
Când doar amintirea şi poza din ramă
Îmi va aminti de chipul ei dulce şi vocea ei blândă, 
Ce-mi încălzea deseori lacrimile dureroase şi reci...?!

Mai mult...

Un simplu inger dar nu oarecare

Un inger pe pamant

A coborat

Ochii ca de diamant

Privirea ca din alt univers

 

Dar nu i un inger oarecare

E al meu ingeras

In fiecare zi el un zambet

Imi arata

 

Al sau zambet inima mi a luat

Si nu o mai vreau inapoi

A lui va fii pe veci

Si i as mai da ceva

 

I as mai da dragostea mea

In semn de multumire

Pentru  a sa simpla existenta

Mai mult...

Dragostea și Amor

Dragostea este nebuna desculță

Cu parul lung despletit!

Vorbește noaptea cu stelele și luna,

Nu-i cea despre care poeții spun minciuna făr' de sfârșit!

Dragostea este femeia aceea

Ce-o dorești cum o vezi!

Nemaiștind cine ești,

Gură cască rămas ca un prost...

Așteptând vorbele ce se plimbă într-una,

Ce-ți sosesc la urechi

Și te gâdilă cu dulceața minciunii făr' de rost,

Căci nebuna în năvod ca pe-un pește te-a prins!

Are infinite povești de iubire

Pentru tine-s scornite pe loc...

Dragostea este maestră în toate!

Insolite-s basmele ei

Par dictate de-un drac..

Cine-i știe taina ascunsă,

Poate-i zeița Hera ori Venus

Iar ziua doarme-n cerdac!

Himera aceasta

Are o soră mai mică se pare

Amor i se spune de lume...

Vrăjește doar inimile tandre și bune!

Le ia tot ce poate și fuge!

Amorezii toți o doresc nebunește!

E-atât de frumoasă se pare,

Spun flăcăii ce se țin după ea!

Fericit ești de-o vezi doar o clipă...

Alții spun că-i vrăjită de Soare,

Sau sosită din Cer de pe-o Stea,

Ori că-i Demetra și-atât!

Doar Zeus le știe povestea

De cumva Afrodita-i acolo și ea...

Ferește cursa ce-ți iese în cale

De vrei să nu mori de iubirea cea rece,

Ce pleacă din povestea rostită de Amor și Dragostea ta ce nu trece deloc!

(3/4 martie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)

 

 

 

 

Mai mult...