O stea cazuta
O stea cazuta am vazut
Si de o data te am recunoscut
Ai cazut la mine in brate
Si ai crezut ca sufar dupa ale tale calde imbratisari
Ai cazut din cer, ca un inger exilat
Mi ai cazut in cale ca un mar stricat
Te ai apropiat incet de solul arzator
Te ai apropiat de mine crezand ca imi va fi dor
O stea cazuta am vazut
Isi urma destinul
N am crezut ca te am avut
Dar in final eu ti am avut chinul
Am cazut
Eu sunt steaua cazatoare
Puneti o dorinta
Caci nu ti voi sta in cale
Ce frumoasa este luna
Nu i asa?
Ma vei dorii intr-una
Dar voi pleca
Al meu suflet satinat
L ai lasat plin de toxine
Mi as dori sa fi uitat
Ca ai pus mana pe mine
Poems in the same category
flux de poeme naani /61
oscilând între
cumpărător și vânzător
traiul e anost-
indiferența la schimb
De ce?
De ce... ?
De ce s-a muncim azi, și mâine pierdem?
De ce s-a trăim acum dacă totuși vom muri?
De ce s-a fi fericit, dar după să plângi noaptea?
Am doar o întrebare...
De ce să suferi durerea cînd alți sunt fericiti?
De ce să plângi pentru cineva care nici nu te iubeste?
De ce să țipi în tine cînd vrei doar să explici?
De ce să simti durere, pentru ceva de ne descris?
Clipe , zile, luni, și ani...
Ne punem doar o întrebare,
La care nu vei ști răspuns.
Fara titlu
De prea mult timp aștept,
Orice aș face nu pot să mă iert.
Dintre toate vorbele nu știu pe care să le cred,
Printre gânduri și sentimente încep să mă pierd.
Focul iubiri ce cândva ardea cu flăcari calde-n mine,
Acum doar fumegă cu speranța că va fi reaprins de tine.
Inima îmi plânge în fiecare clipă și neîncetat mă acuză,
N-am cuvinte suficiente ca să-mi formulez o scuză
Nu încerc să arunc vina pe altcineva, nu are rost,
Eu sunt singurul vinovat, eu am fost singurul prost.
Eu sunt cel care a făcut greșeala fatală
Crezând c-ai s-o iei și tu ca pe o glumă banală.
Însă din păcate cuvintele mele chiar te-au afectat,
Erai prea sensibilă ca să înțelegi glumele unui retardat.
Erai prea bună pentru mine, însă din păcate eu nu realizam,
Dacă te pierd... pierd tot pentru că numai pe tine te mai am.
Acum uite că te-am pierdut și seară de seară regret,
Inima mă acuză și vrea mereu să-mi iasă din piept.
Vrea să mă lase singur ca singur să te aștept,
S-a săturat de mine știe că n-am cum să mă deștept.
Speranța, pâinea omului sărac
Printre miile de ganduri
Ma regasesc pierdut
Incerc sa le-așez in randuri
Si- o iau de la inceput:
Sunt prea putine acorduri
Pritre-atatea dezacorduri
Repetitive in tetracorduri
Criptându-ne in recorduri
Sperantele-s putine
Diavolii se-nmultesc in multime
Distrugandu ne gandurile
Dar cine sa ne mai apere?
Cand vezi in jur numai invidie
Complotand numai fratricide
Scuipand numai vorbe acide
Acesti perfizi.... care in jurul lor arde...
Mai am un singur gand...
Unde e minte multă
E și nebunie multă,
In timp ce visele dezvolta
O simtire exulta.
Am şi eu o speranţă:
Speranţa uitării absolute.
Dar aceasta mai e speranţă,
Nu e disperare?
Degringoladă
n-ai vrea decât să ajungi cât ma repede acasă
aventura ziliei printre atâtea lucruri lipsite de sens
e pe sfârșite
întrebările nepuse
ochii holbați
goliți de umoarea vitroasă
rămân fără răspunsuri și fără reacții
îmi aprind o țigară ca să nu fac un atac cerebral
.
și asist resemnat cum viața îmi așează pe umeri tot cerul
în bătaie de joc
.
știind că nu-l pot lua cu mine-năuntru
.
unde să-nghesui atât infinit
atâta albastru
.
abia mai este loc pentru o boare de aer curat
.
ultima frântura de liniște
rămasă de ieri
într-o cutie de chibrituri pe jumătate goală
nu mai are puls
.
disperarea se zbate ca o pasăre neagră
din colț în colț
.
de obosit ce sunt mă prăbușesc între fotolii
.
voi fi foarte singur la noapte cu fâșia această de cer
năruită in prag
cu stelele aceste risipite pe deluri
cu lumina quasarilor triști înfiptă în gât
departe
foarte departe de țărm
.
n-a mai rămas nicun capăt de pod de unde s-arunci o ancoră…
Timpul
Ieri m-am trezit cotrobăind
În cufărul sufletului meu,
Și m-am trezit gândind
La acel joc al mingiei la fileu.
Sentimentele impuse-n joc
Se caută, se simpt, se regăsesc
Dar nu reușesc deloc
Să le păstrez și să le liniștesc.
Timpul neobosit arbitru
Îmi ordonează-n minte viața.
Și într-un moment neutru
Încerc să îi alătur prefața.
Cuvinte și trăiri ivite-n zori de zi,
Se definesc într-un târziu amurg,
Și-apoi le las, fără a le mai păzi,
Sub sentimentele ce-n liniște decurg.
Other poems by the author
My friend Irina
My friend irina
She smiles
She’s ok
She encourages
She dreams
She is always there for me
She gives a hug im all ok
She says she’s fine,they’ll believe the lie
But i see behind that fake smile
That fake “im fine” that she usually says
From a mile i can see her tears imprinted on her face
From a mile i can see the scars on her tired forearms
She says she’s fine
But she hurts herself,with words and blades
With pills and fake affirmations about herself
I try to help,i try to smile,just for her
Not anybody else
I see her puffy eyes when everyone just says good bye
I stay by her side all the time,hopping she will open up
But im just there
A burden on her back
She says she doesn’t mind that
But she has a lot on her beautiful mind
My friend irina
She cries
She screams
She cuts
She dreams
I wasn’t there when she tried to take her life
But i was there when her heart broke into millions of pieces
I gathered them all in one
Replaced it with all i had
Hopping she ‘ll go back
To being fine and all that
My friend irina
Everyone just sees a girl
With eyes and lips and thighs
I see a strong women fighting for her life
With tired brown eyes,like the hot chocolate on a chilly night
With her curly hair like the waves of the ocean on a breezy night
With her broken smile that she gives me when im not alright
With the clothes she wears to cover up her past
A girl like her you’ll never find
She’s unique and kind
Broken at the same time
Trying to glue her back
Im losing her just like that
Everyone just says she’s fine
But i see behind all that
They found out about her past
The scars on her arms
That’s all they see
Her past
Her “mistakes”
She overthinks over stupid airheads
About everything she has
She changed
She changed a lot
Into good into bad
People don’t care
They don’t see her for who she is but only for her mistakes
They judge
They laugh
They make “funny” jokes about all that
They say things they should not
I try to erase everything they said
But its set in her mind
The words are making her go mad
I try to change her mind
Before she takes what she has
I try to stay calm,when im freaking out
I try to say its fine when she freaks out
I say it will be alright
But all she does is say “im fine”
You’re not
You’re sad,and mad
Happy and glad
You tend to be there for everyone when you’re falling apart
My friend irina
She says she’s fine
She says she won’t do it again
She makes promises to herself the others might brake
She stays true to her mind but lies to her heart
Im here for her but she is not here with me
Im here for her but she disappears
She takes refuge in her mind
Thinking its safer that real life
Im trying to wake her up
Im trying to make her stay
Im stealing her bad thoughts away
Hoping it will make a change
But they multiply by the day
Making her want to go away
What should i do
Say goodbye or fight for her life
I tend to smile all the time
When people are around
So they thing she is better now
But when there’s only the two of us
The bridges fall down
She tells me her worries but not fully
She tells me i didn’t do anything but the truth is ,it’s all my fault
Hopefully she will be fine
She will win this battle with her mind
I’ll be the shoulder that she can cry on but also the soldier fighting for her life
I’ll be there
With my whole mind
I’ll be right there behind
Always ready to fight back
Im here
I’ll always be here
My friend irina
She smiles but if i don’t do anything i will lose her like she lost her mind,i won’t let that happen ,i will be on watch all the time
Don’t worry
We’ll fight together
For the rest of my life
That’s my friend Irina
She is truly the best
That’s why
She has to stay
Briza
Trist si confuz in gânduri
Ușor pierdut printre rânduri
Stând acolo adormit
Parca foarte nedumerit
Cu viața întoarsă pe dos
In oglinda te vezi hidos
Ceva parca te trezește
Te uiți in jur
Nimic
Te uiți sus jos
Nimic,doar praf si vieți spulberate
Ceva te întoarce
Te întorci si ceva te lovește
Briza cu un zâmbet dulce
Îți zice ca nu e nimic
Ești bine,n-ai pățit nimic
Viața e dura cu tine
Tu trebuie sa lupți pentru bine
Nu doar al tau
Ci al tuturor
Nu e ușor într-adevăr
Te simți închis intr-un lagăr
Te atinge pe umăr
Si îți mai zice încă o data
Ca o sa reușești
O sa ajungi sa nu mai greșești
Dupa pleacă
Singuratic rămâi
Nedumerit,uimit de ce ai simțit
Briza e cu tine când in viața te simți neiubit
Briza ușor te mângâie când ai nevoie
Dar dupa pleacă si te lasă cu o melodie
Care melodie îți cântă in minte
Iar viața ta parca nu mai e urata
Parca e chiar plăcută
Briza e cu tine când te simți liber alergând prin pădure
Când fugi de un câine
Sau când sari de bucurie
Te simți bine cu parul ciufulit
De briza care l-a răscolit
Când ești pierdut ea te ghidează pe drumul potrivit
Arătându-ti ca nu ai greșit
Ci doar ai gândit diferit
Te scapă de griji
Si te face fericit
Dar când ploaia se apropie ea fuge grabita in orizont
Si vine vântul violent
Pregătit sa îți spulbere fantezia
Si sa îți prezinte frica
Te amesteca neclintit
In timp ce tu o cauți înapoi
Pe briza ce te-a liniștit
Dupa
Totul se oprește
Si nu mai e nimica lângă tine
Singur singurel
Ramai ca un strugurel
Pe un ciorchine necăjit
Viața e buna pana când te lovește vântul
Si rămâi singur singurel
O sa vina briza sa te aline dar dupa pleacă si ea sa se ocupe de buna-starea altora
Briza ca o mama te înțelege
Alături de tine este
Dar dupa crești
Si rar o mai vezi
Asa ca atunci când te îmbrățișează
Nu ezita sa îi spui ca o iubești
Through my eyes
My eyes saw her
In a field, up in the sky.
A lovely lily amongst roses.
An adonis amongst stars.
Through my eyes she is a treasure,
With her beautiful petals,
With her beautiful glimmer.
I see through her imperfections and doubts.
A lovely lily she is,
Swinging across sea.
A broken star she is,
Watching over me.
A beautiful soul she has,
Shining through the night.
With her petals roaming around,
She’s a beautiful flower, no doubt.
A shining star,
You’ll see her shine miles away, from afar.
You’ll see her when you look up at the sky,
You’ll know its her by her blime.
In a field ,
You’ll se her beauty standing neatly,
Yet so chaotic and disturbing.
You’ll notice her colors, the lots she has, you’ll say she’s pretty, then she’ll blush.
Through my eyes she’s not just a flower,
She is indeed the power you need to survive.
Through my eyes she’s not just a star,
She is an inspiration , a scar left from a cut.
A flower she is, different standing in the field, so perfect she is.
A star she is, shinnier floating in the sky,so vibrant she is.
The flower that caught my eye.
The star who stole my mind.
Her beauty is no where else to be found.
Her mind surely brighter than ours.
Cicatricea
Dupa zambete si rasete
Vin plansete si mohorare
Asta e
S-a terminat
Dupa tot ce s-a intamplat
Ai decis ca te-ai saturat
Ai ramas in mintea mea, ca o cicatrice sumbra
Ai ramas in viata mea
Ca o pasare ce canta
Dar nu pentru mine, ci pentru ea
Eu sunt doar eclipsa ta
Ce va ramane in trecut
Am fost frumoasa pe moment
Dar acum s-a dus
Si incerc sa acopar durerea
Cu lacrimi fericite
Si incerc sa nu mai sufar
Dar tot la tine ma gandesc
Si atunci cand dorm
Ai ramas in mintea mea ca o cicatrice sumbra
Ce va ramane pentru totdeauna
Acolo undeva, imprimata in mintea mea
Dar, tu ai trecut peste, ca soarele mandru
Iar eu, eclipsa ta, voi ramane in umbra
Dar e bine, tot a fost ceva
Cicatricea va ramane
Tot in viata mea
Tu ai plecat, nu-i motiv de suparare
Viata va continua
Tot cu mine in spate
Am inteles, o ai pe ea
Iar eu, nu am pe nimeni care sa ma scoata din umbra
Si sa lucesc cu mandrie, langa luna
Sunt in spate, recunosc, dar, nu mai sufar
Nu-mi mai e dor
De zilele frumoase, doar o lacrima mai cade, din ochii obositi, ce ai curs pana acum, dupa atata suparare, dar acum, nu mai plang, ci se bucura, caci eu eclipsa am ramas, iar tu soarele cu luna
Iti spun, acum, ca nu mai plang, dupa tine, in niciun caz
S-a terminat, a fost ce a fost, o experienta buna
Dupa zambete si plansete
Iti spun, la revedere
Cu zambetul pe fata si inima in bucati
Ciocolată amară
Știu că doare,
Dragostea cea arzătoare,
Știu că încerci
Să nu mai răcești.
Să nu-ți mai răcească inima dupa o conversație amara,
Ca ciocolata aceea din primăvara.
Știu ca-i greu, iar si iar
Dar de data asta, ai evoluat.
Ai văzut cum e sa plângi, sa simți briceagul atingându-ti blând pielea.
Ai văzut cum e sa suferi din dragostea dulce ca mierea cea sărată.
Dar acum te vindeci,
Rănile ti se închid,
Si parca viața un pic mai bine a devenit.
Eu te iubesc, prietena mea draga,
Si viața nu-i asa amara ca ciocolata de primăvara, sau ca mierea cea sărată,
E dulce ca lichiorul si dulce ca sarea,
Mai e acra ca zaharul si arzătoare ca marea.
E buna când o vezi cu ochii blânzi si amorțiți de-atâta ciocolata dulce.
O sa treacă, o sa vezi, doar trebuie sa aștepți, ca acel gust amuțitor, sa-ti ajungă in suflet ca lacrima iubirii.
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita