Si chiar daca!
Aproape de noi, dar parca in largul marii,
Se mai intind vremuri, demult sub innecare,
Sufland vântul, adie,
Cu o tainica miscare.
In interiorul marii, gasesti pământ,
Pe care, lasate, sunt doar urmele de picioare,
Iar fara de schimbare, se asterne,
Intunericul de splendoare.
Vazand omul aceasta, ce ar putea sa faca?
Poate, intrand cu totul in marea involburata,
Sa-si regaseasca satul demult uitat de lume,
Caruntii de demult in brate sa-i adune.
Ce holde, ce mai struguri, in vii se asezau odinioară,
Crescute erau, străluciau, in soare,
Sclipind parca un rosu mat,
Oglindind intr-o viaţa de oameni la sat.
Iubirea de mosie, frumoasa se gateste,
In amintirea vietii la drum ea trece,
Probabil, s-a dus, dusa pre carari semete,
Construita in ghimpii unor alte creste.
Apoi, gasind raspuns la viaţa de boier,
S-a pierdut si sat si omul de ieri.
Odinioară vara, gasea caldura vietii,
Cand oamenii impreuna cutreierau pometii.
Acum involburata, toata,
Se intinde marea peste,
Gasesti, chiar si pestii inmarmuritii de veste.
Printre nori apare, din cand in cand o Doamna,
Spunandu-ne in soapta, ca s-a lasat cu seara.
Ce vant si ce furtuna,
Parca vezi si corbii tinundu-se de mana
Dar totuşi, in liniste,
Pastrand din amintire,
Se intinde omul la altii pe campie.
Veniti iar de vedeti, ce de pământ se intinde,
Cunoaşteţi adâncul, regasitii adierea vânturilor,
Nu stati umbriti de-o maracina a gândurilor.
Cautati in Tara voastră toate,
Caci se gasesc mai multe ca in strainatate.
Category: The patriotic poems
All author's poems: Bogdan Cucu
Date of posting: 8 октября 2023
Added in favorites: 1
Views: 618
Poems in the same category
1907
S-a întâmplat în ‘907, pământul să ne cheme-n moarte.
Ne-alungă viața de la masă, ne biciuiește neîncetat,
Ne plâng copiii în pridvor, de foame urlă un popor.
Sus, în palate, ghiftuită stă boierimea mulțumită,
Ciocoii strică-un viitor, prin sate moare un popor.
Ne cheamă moartea ne-ncetat din iadul ăsta blestemat,
Ne plâng strămoșii sus, din cer biete schelete pe ogor.
La capitală, boiernașii se plimbă-nfofoliți în blană,
Iar în bordeiele de lut ne cere iarna greu tribut.
Ne-am răsculat în primăvară când moartea ne chema afară,
Am luat conacele prin luptă și am trecut boieri prin furcă.
Am pus pe foc o țară-ntreagă, voind ca toți să înțeleagă...
Cuțitul ne-a ajuns la os, nu mai răbdăm fără folos.
Armata a venit în sate, să ne întoarcă iar la sape,
Dar noi, sătui de pătimit, i-am înfruntat și n-am fugit.
Acum ne ține cimitiru-n brațe, ne-ascundem viii printre morți,
Se trage-n noi ca-n niște hoți, copiii plâng pe lângă porți.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în islandeză
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Létt rauðvín er gott
Létt rauðvín er gott,
Uppskera síðla hausts,
Meira um frostið, meira um manninn,
Ég drekk miklu meira og verð ekki full.
Ég sór að ég myndi aldrei drekka aftur
En ég get ekki haldið mér
Gott vín, gott mér líkar við það,
Ég veit ekki hvað þeir munu gera við hann.
Sjaldgæft eplavín
Hann klifrar upp í höfuðið án stiga,
Vinesor af grænum bogíum
Gerðu manninn ósýnilegan.
Vínið er gott og bragðgott,
Þegar þú drekkur það með myndarlegum manni.
En ef þú drekkur það með ljótum manni,
Vínið stoppar í hálsinum.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în turcă
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Açık kırmızı şarap iyidir
Açık kırmızı şarap iyidir,
Sonbahar sonlarında hasat edilir,
Daha çok don hakkında, daha çok adam hakkında,
Daha çok içiyorum ve sarhoş olmuyorum.
Bir daha asla içmeyeceğime yemin ettim
Ama kendimi tutamıyorum
İyi şarap, güzel hoşuma gitti
Ona ne yapacaklarını bilmiyorum.
Nadir elma şarabı
Merdiven olmadan kafasına tırmanıyor,
Yeşil bojilerin asması
Adamı görünmez yap.
Şarap güzel ve lezzetli,
Yakışıklı bir adamla içtiğinde.
Ama eğer onu çirkin bir adamla içersen,
Şarap boğazda durur.
Așa este la noi...
Au înflorit salcâmii pe la noi;
Se-aud în toate curţile, poveşti,
Lãtrat de câini şi behãit de oi,
Pe tot întinsul Ţãrii Româneşti!
E linişte acum. Şi pace e,
Mãcar cã nu demult a fost rãzboi,
Ce ne-a împins în grea mizerie
Şi n-a luat şi pielea, mai apoi.
Vântul pustiu şi ploile, s-au dus,
Şi nu mai e nimic din tot ce-a fost!
Doar firul bolii, adunat pe fus,
Doar el a mai rãmas singurul gost.
Şi cine ştie-n anii care vin,
Poate cã se va mai schimba ceva...
Eu, pentru ţara mea, mã rog. Amin!
Sã aibã Dumnezeu grijã de ea!
29.05.2022, Zgorzelec, PL
SECOLUL XXI
Dragi barbati din lumea intreaga,
Explicati voi cum se poate...
Dintr-un cumul de femei,
Tot voi sa le stiti pe toate.
Multe-s faine si destepte,
Harnice din cale afara
Dar uitandu-va-n ograda
Nu-i priveliste normala.
Lucrurile - s repezite,
Vrem de toate intr-o zi
Si uitam ca perfectiunea,
Sta pitita intre copii.
Societatea s-a schimbat,
Avem gadget uri moderne
Dar interiorul nostru,
Duce lipsa de poeme.
Nu mai stim sa dam o floare,
Celor ce ne-au educat
Si nici multumesc sa spunem
Unui chip induiosat.
Ne grabim s-ajungem iute
La un job ce il uram
Banii mai ca ne rapeste
Moftul de a fi stapan.
Libertatea-i o fantoma
Ce apare cand si cand
Cu catuse benevole
Stam legati pan'la mormant.
Iesi pe strada si-ti dai seama
Ca nimic nu-i cum era,
Azi dreptatea si onoarea
Sunt virtuti anapoda.
Vrem o lume ca afara
Dar corutia-i printesa,
Rautatea si prostia
Sunt piese de rezistenta.
Daca mai avem cutume
Hai sa coloram o parte,
Astfel din aceasta lume
Sa iubim macar jumate!
05. FEB. 2024
1907
S-a întâmplat în ‘907, pământul să ne cheme-n moarte.
Ne-alungă viața de la masă, ne biciuiește neîncetat,
Ne plâng copiii în pridvor, de foame urlă un popor.
Sus, în palate, ghiftuită stă boierimea mulțumită,
Ciocoii strică-un viitor, prin sate moare un popor.
Ne cheamă moartea ne-ncetat din iadul ăsta blestemat,
Ne plâng strămoșii sus, din cer biete schelete pe ogor.
La capitală, boiernașii se plimbă-nfofoliți în blană,
Iar în bordeiele de lut ne cere iarna greu tribut.
Ne-am răsculat în primăvară când moartea ne chema afară,
Am luat conacele prin luptă și am trecut boieri prin furcă.
Am pus pe foc o țară-ntreagă, voind ca toți să înțeleagă...
Cuțitul ne-a ajuns la os, nu mai răbdăm fără folos.
Armata a venit în sate, să ne întoarcă iar la sape,
Dar noi, sătui de pătimit, i-am înfruntat și n-am fugit.
Acum ne ține cimitiru-n brațe, ne-ascundem viii printre morți,
Se trage-n noi ca-n niște hoți, copiii plâng pe lângă porți.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în islandeză
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Létt rauðvín er gott
Létt rauðvín er gott,
Uppskera síðla hausts,
Meira um frostið, meira um manninn,
Ég drekk miklu meira og verð ekki full.
Ég sór að ég myndi aldrei drekka aftur
En ég get ekki haldið mér
Gott vín, gott mér líkar við það,
Ég veit ekki hvað þeir munu gera við hann.
Sjaldgæft eplavín
Hann klifrar upp í höfuðið án stiga,
Vinesor af grænum bogíum
Gerðu manninn ósýnilegan.
Vínið er gott og bragðgott,
Þegar þú drekkur það með myndarlegum manni.
En ef þú drekkur það með ljótum manni,
Vínið stoppar í hálsinum.
Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în turcă
Bun e vinul ghiurghiuliu,
Cules toamna pe târziu,
Mai pe brumă, mai pe-omăt,
Mult mai beu şi nu mă-mbăt.
M-am jurat că n-oi mai be,
Dar eu nu mă pot ţine,
Bun îi vinul, bine-mi place,
Nu ştiu viei ce i-oi face.
Vinişor de poamă rară
Se suie-n cap făr' de scară,
Vinişor de boghi verzi
Face pe om de nu-l vezi.
Bun e vinul şi gustos,
Când îl bei cu om frumos.
Dar de-l bei cu om urât,
Se opreşte vinu-n gât.
Açık kırmızı şarap iyidir
Açık kırmızı şarap iyidir,
Sonbahar sonlarında hasat edilir,
Daha çok don hakkında, daha çok adam hakkında,
Daha çok içiyorum ve sarhoş olmuyorum.
Bir daha asla içmeyeceğime yemin ettim
Ama kendimi tutamıyorum
İyi şarap, güzel hoşuma gitti
Ona ne yapacaklarını bilmiyorum.
Nadir elma şarabı
Merdiven olmadan kafasına tırmanıyor,
Yeşil bojilerin asması
Adamı görünmez yap.
Şarap güzel ve lezzetli,
Yakışıklı bir adamla içtiğinde.
Ama eğer onu çirkin bir adamla içersen,
Şarap boğazda durur.
Așa este la noi...
Au înflorit salcâmii pe la noi;
Se-aud în toate curţile, poveşti,
Lãtrat de câini şi behãit de oi,
Pe tot întinsul Ţãrii Româneşti!
E linişte acum. Şi pace e,
Mãcar cã nu demult a fost rãzboi,
Ce ne-a împins în grea mizerie
Şi n-a luat şi pielea, mai apoi.
Vântul pustiu şi ploile, s-au dus,
Şi nu mai e nimic din tot ce-a fost!
Doar firul bolii, adunat pe fus,
Doar el a mai rãmas singurul gost.
Şi cine ştie-n anii care vin,
Poate cã se va mai schimba ceva...
Eu, pentru ţara mea, mã rog. Amin!
Sã aibã Dumnezeu grijã de ea!
29.05.2022, Zgorzelec, PL
SECOLUL XXI
Dragi barbati din lumea intreaga,
Explicati voi cum se poate...
Dintr-un cumul de femei,
Tot voi sa le stiti pe toate.
Multe-s faine si destepte,
Harnice din cale afara
Dar uitandu-va-n ograda
Nu-i priveliste normala.
Lucrurile - s repezite,
Vrem de toate intr-o zi
Si uitam ca perfectiunea,
Sta pitita intre copii.
Societatea s-a schimbat,
Avem gadget uri moderne
Dar interiorul nostru,
Duce lipsa de poeme.
Nu mai stim sa dam o floare,
Celor ce ne-au educat
Si nici multumesc sa spunem
Unui chip induiosat.
Ne grabim s-ajungem iute
La un job ce il uram
Banii mai ca ne rapeste
Moftul de a fi stapan.
Libertatea-i o fantoma
Ce apare cand si cand
Cu catuse benevole
Stam legati pan'la mormant.
Iesi pe strada si-ti dai seama
Ca nimic nu-i cum era,
Azi dreptatea si onoarea
Sunt virtuti anapoda.
Vrem o lume ca afara
Dar corutia-i printesa,
Rautatea si prostia
Sunt piese de rezistenta.
Daca mai avem cutume
Hai sa coloram o parte,
Astfel din aceasta lume
Sa iubim macar jumate!
05. FEB. 2024
Other poems by the author
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu
De unde vii si unde stai
Iata omule povata,
Timpul cautand balanta,
Innainte sa ajungi, un drum s-a gatit arand;
Caci patut de-ai fii avut, oricum nu ai fii stiut.
Iata cu lin leganat, cineva te-a alintat,
In cantari de adormire, cu dragoste si iubire.
Era vreme cand omatul se inclestea-ntra-alte parti,
Iar tu ocrotit in brate nu stiai ce-i al omat.
Printre scanduri, scandurele, scartaitul de nuiele,
Si un aer de lemn tare, casa tie spre alintare.
Uriasul drag si iute, iti canta, muncea, spala,
Scutecul de ti-l schimba.
Iata timpul a trecut si te-ai regasit adult.
Ai primit un strop de punte,
Un curaj venit din munte.
Un munte tacut si tare,
te-a crescut, ti-a dat mancare.
Ce pret, intra intre noi?,
Gasindu-ne cu totul goi
Goi de alinarea fetei uitand mereu de binete.
Mama, cea cu totul Mare,
Te-a leganat pe picioare,
Dormind târziu in noapte
Ca sa-ti daruiasca lapte.
Piept avand de nestemate,
Pentru ca sa ai de toate.
Ce vremuri or mai fii fost ?
Poate gandesti fara rost?,
Si raspunzi neantrebat? :
Mama de ce m-ai chemat?
Eu sunt bine si mi-e cald.
Am făcut totul cu drag,
Imi este gandul la tine,
Sper ca si tu sa fii bine...
Iar raspunsul, spune totul,
Incalzeste iarasi locul :
Iata dragule ti-oi spune, ma simt singura pe lume,
Ai plecat departe, leganandu-ti al tau nume.
Te trezesti de dimineata si gandesti spre a ta viata,
Ai uitat de tot de mine, te-ai vandut de tot la lume.
Cand copii ti-au venit, ai muncit si te-ai trudit,
Nu te mai gandi la mine, caci eu aiceaa sunt bine,
Leganand te-am leganat,
Pe genunchi te-am alintat,
Sa fii tare dragul meu,
Sa te ajute Dumnezeu