șapte vieți
Atît de drag mi-ai fost odată și - atât gândeam la tine,
Că șapte vieți să uit aceasta și tot ar fi puține.
Acum cînd tu o strângi de mâina, sau poate ea te strânge,
Eu văd sub masca de placere, cum inima îți plînge,
Si văd, cum liber ca un flutur, în gânduri, zbori spre mine-
Noi șapte vieți să stam în doi și tot ar fi puține.
Nu te ascunde-n ochii mei și nu-ți ascunde visul;
Cu tine încă mai doresc să caut Paradisul,
Căci dacă mă ascund și eu, în ochi străini, ca tine-
Tu șapte vieți vei căuta … și tot vor fi puține.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: A nu mai putea trăi
Poem: Drumul scrisorii mele
Academicianul Valeriu Pasat a lansat o nouă carte: „Biserica ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940-1991)”
Poem: Credeai
Poem: Suflete cu luminile stinse
(foto) Cititul este sexy. Cum arată bărbații care în loc de smartphone au ales să ţină o carte în mână
Poem: Privind spre nori
Poem: Timpul
Ce cărţi citesc moldovenii? Top 10 titluri cumpărate pe elefant.md (Cum puteți obține o reducere de 40%)