Aduți aminte
Îți aduci aminte oare
Cum soarele răsare,
Sau cum păsările cântă
Apropiindu-se de lună.
Sau cum apa curge lin,
Până apăruse vântul
Ce cu un vuiet alăturându-se,
Încet, încet
Numai că lipsește,
A ta alinare,
A dispărut în neant
A ta iubire oare?
Ma îngrijorez mereu
Neștiind ce să mai fac
Știind că nimic
Nu îți este pe plac
Plimbările noastre
Sau rărit și ele
Acum te văd doar prin telenovele
Te regăsesc în tot
Și nu vreau să te pierd
Vreau să vii înapoi,
Și să te văd iar.
Iubindune la fel
Cu o iubire pură
Neschimbând nimic
În a ta natură.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: O dorință arzătoare..
Poem: Iarna în care tu nu ești
S-a deschis raiul pentru micii cititori, la Moldexpo. Peste 16 mii de carti sunt in asteptarea cumparatorilor, iar picii pot invata cum sa faca povesti digitale - VIDEO
Poem: ali colorate
Poem: Pocalul iubirii
Zeci de tineri au făcut schimb de cărţi într-un parc din Capitală
Poem: Prezentul ucis
Poem: Si iar e luna plină...
Au adunat cartile pe care nu le mai citesc si le-au daruit copiilor