Aduți aminte
Îți aduci aminte oare
Cum soarele răsare,
Sau cum păsările cântă
Apropiindu-se de lună.
Sau cum apa curge lin,
Până apăruse vântul
Ce cu un vuiet alăturându-se,
Încet, încet
Numai că lipsește,
A ta alinare,
A dispărut în neant
A ta iubire oare?
Ma îngrijorez mereu
Neștiind ce să mai fac
Știind că nimic
Nu îți este pe plac
Plimbările noastre
Sau rărit și ele
Acum te văd doar prin telenovele
Te regăsesc în tot
Și nu vreau să te pierd
Vreau să vii înapoi,
Și să te văd iar.
Iubindune la fel
Cu o iubire pură
Neschimbând nimic
În a ta natură.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Transparența
Poem: Mesaj pentru Moarte
Dorian Furtună despre echilibru și manipulare. Fragment din cartea „Cugetările unui (ne)cunoscut”
Poem: Iluzii în daneză
Poem: Bun e vinul ghiurghiuliu de Maria Tănase în franceză
Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?
Poem: "vr să m*r" o'clock
Poem: flux de poeme naani /57
Muzica, dans, poezii si spectacole. Ziua Europei, sarbatorita la Soroca - GALERIE FOTO