1  

Abandon

 

Eu astăzi am abandonat, 

Să îți mai dau cumva de veste, 

Sub apele uitării am îngropat, 

A noastră tragică poveste. 

 

Eu astăzi mi-am luat concediu, 

Un an pe ape și-n pustiu, 

Singurătatea o voi bea ce pe-un remediu, 

De unde vin, să nu mai știu. 

 

Mi-am dezlegat din piept tăcerea,

Ca pe-o corabie din port,

Să-mi ducă-n larg toată durerea,

Spre-un țărm abrupt şi fără port.

 

N-am să mai bat la nici o uşă,

Nici gânduri n-am să mai alung;

Pe cer sunt nouri de cenuşă,

Iar eu prea obosit s-ajung.

 

Din vreme îmi voi face haină,

Din vânt, un nume trecător;

Voi învăța că orice taină,

Se stinge singură în zbor.

 

Așa mă pierd în neputință,
O umbră-n drumul spre apus,
Fără regret, fără dorință,
Pășind spre tot ce nu s-a spus.

 

Iar când nimicul o să cearnă,
Lumina stinsă pe pământ,
Voi fi în iarnă după iarnă,
Același fulg purtat de vânt.

 


Category: Love poems

All author's poems: Gabriel Trofin poezii.online Abandon

Date of posting: 20 November

Added in favorites: 1

Timp de citire: ~2 min.

Views: 29

Log in and comment!

Other poems by the author

Dezamăgire

 

Cu mintea rătăcind în amăgire,

Mă-ndrept agale spre tăceri,

Sub pleoapele căzute de iubire,

Se frânge dragostea de ieri.

 

Îi port în piept icoana nemuririi,

Cu glasul stins de-atâtea căutări,

Și mă închin sub crucea amintirii,

Sperând s-o întâlnesc în alte zări.

 

Azi port în inimă o veche rană,

Din ea se scurge sângele tristeții,

Sub pielea mea e numai toamnă,

Și veșteji îmi sunt anii tinereții.

 

În jurul meu e-o mare fără țărmuri,

Și mă înec din nou în amintiri,

Cu mâinile întinse către ceruri,

Din mintea mea înalț dezamăgiri.

 

More ...

De-aș fi un hoț...

 

Mai răscolesc câteodată prin trecut,

Să-mi mângâi anii tineri și pierduți,

Acum cu sânge calm și glasul mut,

Eu zac între coperți cu ochii abătuți.

 

De multă vreme mă înec în versuri,

Și sunt salvat eroic de o rimă albă,

Și dorm ca un orfan prin universuri,

Cu stele și comete prinse pe o salbă.

 

De-aș fi un hoț de teapă și fără cazier,

Nu aș fura nici aur, nici case și nici bani,

L-aș tâlhări pe Timp acolo sus în cer,

Și aș lua spășit vreo câțiva zeci de ani,

 

Ca tânăr să mai fiu, să beau și foc și ger,

Și iarăși să stârnesc în urma mea vulcani.

More ...

Oglinda

 

Oglinda plânge-n luciul ei sticlos, 

Și lacrimi de mercur zăresc curgând,

Dar eu nu plâng, și-o-ntreb sfios:

E al meu suflet, e al meu gând?

 

Oglinda se întunecă deodată,

Deși odaia arde de lumină,

Pe sticlă apare o imensă pată, 

Și cred că este trupul meu de vină.

 

Oglinda tremură-n argintul rece,

Ca apa nopții spartă de un val, 

Iar chipul mi-l zăresc încet cum trece,

Pe lâng-o criptă îmbrăcată-n voal. 

 

Oglinda tace, dar în sticla ei, 

Se-aud bătăi de clopote străvechi,

Și parcă văd un parc cu lungi alei,

Și tineri triști ce trec perechi. 

 

Oglinda arde-n umbre sidefii,

Cu flăcări reci și fum de amintire,

Iar ochii mei par două mărturii, 

Pierdute-ntr-o adâncă rătăcire.

 

Oglinda știe tot ce n-am spus încă,

Tot ce-am zidit, și cine-mi sapă groapa, 

De-aceea uneori devine-adâncă, 

Ca o fântână ce nu i se mai vede apa. 

More ...

Iureș

 

Haină mai este și ploaia,

Și vântul ce strigă la noi,

Le simt în ureche bătaia,

Șuieratul și stropii greoi.

 

Aleargă prin aer umbrele,

Și crengi, curcubeie și flori,

Melcii scot coarnele grele,

Când tunetul geme în nori.

 

Cad frunze grămadă tușind,

Vântul aduce tărgi ambulante,

Umile stau scorburi cerșind

Putregaiuri și resturi de plante.

 

În ceruri o lampă se-aprinde,

Și vântul, și ploaia dispar,

Un roșu amurg încet se întinde,

Și-n ochii iubitei, stele apar.

More ...

Dă noaptea afară din casă...

 

Dă noaptea afară din casă,

Și visul ascunde-l sub pernă,

Privirea spre mine o lasă,

În valuri să curgă eternă.

 

Stinge și focul din sobă,

Răcoarea să-ți dănțuie-n sânge,

Privirea învălui-o-n robă,

Și ține-o ascunsă când plânge.

 

Scoateți afară din casă și patul,

Dormi pe podeaua înghețată,

Carnea să-ți simtă oftatul,

Iar neantul durerea de fată.

 

Dă noaptea afară din noapte,

Și stelele fă-le mănunchi,

Rostește divinele șoapte,

Și cazi prăbușită-n genunchi.

 

Primește iubito lumina,

Și fă-te cum erai de frumoasă,

Leapădă-te azi de străina,

Ce te vrea a nopții mireasă.

 

More ...

O stea ce-n inimă-mi apune

 

Aș vrea să te ascund în verdele adânc,

Sub rădăcini de munți, de piatră vie,

Unde pământul ține-n pieptul său rotund, 

O liniște de început și de vecie.

 

Să te desfac în fire moi de sevă,

Într-un parfum ce nu mai are nume,

Și să te știu mergând prin rai ca Evă, 

Iar eu să te vânez de prin genune.

 

Să te adun din pulberi de lumină,

Din foșnetul de clorofilă crudă,

Și dintr-o rană verde și divină, 

Să-mi reapari în visuri nudă. 

 

Să-ți port absența ca pe o coroană,

Cu spini de os și dor nestins,

Și-n fiecare clipă subterană, 

Să te zăresc cum crești din necuprins.

 

Iar dacă totul se întoarce-n humă,

Și-n rostul firii nimeni nu rămâne,

Te voi iubi în liniștea-mi postumă,

Ca pe o stea ce-n inimă-mi apune.

More ...

Poems in the same category

Iartă..dar nu uita!

M-a învățat pasu-nainte,

Bine să faci, cunoașteți limita,

Și a mai spus al meu părinte,

Fii bun copile, iartă, dar nu uita

 

Demult și-a încheiat călătoria,

Plecând în zborul lin spre Cer,

Sub masă și-a lăsat ea doctoria,

Acoperită bine de-un lăicer

 

Prin rugă numele-i chemăm,

Și ajutor Divin cerem mereu,

Îi spunem c-am învățat cum să iertăm,

Chiar dacă uneori ne este tare greu

 

În inimi dragostea-ți purtăm,

Și-ți ducem dorul măicuță bună,

Pe tine-n veci nu te uităm,

Iertare dăm, până ca

Soarele...s-apună!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

 

 

More ...

Parfum

Parfum de mare ochii lăcrimau, 

Şi degete’mpletite în amor,

Pe nisip doar urme rămîneau,

Doar urme de speranţă şi de dor. 

Pierdut, pierdut eram in scări de lut,

Ce tot mai jos mă depărtau,

De faţa ta şi de acel smerit sărut,

De ochi, ce dragoste ameninţau.

 

More ...

Pentru care motiv

 

Pentru care motiv personal,

Pentru care tremur al firii,

Ne aflăm în derivă pe-un val,

Ce roade din ţărmul iubirii?

 

Pentru care vorbă deşartă,

Pentru care gest bădăran,

Carnea sub piele tresaltă,

Şi răbdăm consolaţi an de an?

 

Pentru care tăcere morbidă,

Pentru care strigăt subit,

Purtăm răni şi obidă,

Şi-alintăm un amor chinuit?

 

Pentru fiece lacrimă strânsă,

Pentru fiece oftat şi suspin,

A mea inimă arsă şi plânsă,

Va produce sporadic venin.

More ...

doar pe cer

Luna mă privește cum zambesc 

Și cum ,naivă, la tine mă gandesc 

Și cum ,cu ochii-aprinși ,pe tine te privesc 

Și cum ,cu brate largi, pe tine te doresc 

 

iubirea mea aprinsă de tine e ținută 

Cînd pe cer iubire cu aripi line cîntă 

și cînd aștept la tine o voce așternută 

cand o ascult in rămîn de parca aș fi mută

More ...

Când pleci

Îmi place să te privesc

cum stai așa frumoasă în raze moi de lumină,

ca și cum soarele însuși a ales

să se cuibărească în brațe la tine.

 

Îmi place să te privesc

cum te așezi frumoasă în adâncul ochilor mei,

atât de adânc, încât și când îi închid

te văd recompusă din stele și din scântei.

 

Îmi place să te privesc

până când trebuie să pleci (suspin)

și deși înțeleg că nu ai nicio vină nici tu

inima mea tot se supără pe tine puțin.

 

Pentru că după ce pleci, după mine umblă un nor de tristețe,

ca un fel de univers paralel care tot revine,

și mă plimb cu el prin oraș, peste tot

și parcă semăn mai tare cu norul, decât cu mine.

 

Imi place doar când ești, nu când pleci…

pe cat de adorabilă ești și pe cât de mult însemni pentru mine,

chiar fără să faci nimic… pe atât de supărată pot să fiu pe tine.

 

(pentru ca după ce te văd știu ca iar trebuie să mă obișnuiesc fără tine)

 

Nu am de ales decât să mă plimb cu norul ăsta,

(aparent și el e supărat pe tine fără să-i fi făcut absolut nimic)

o să întunecăm tot orașul împreună,

dar ne putem opri, dacă zâmbești chiar acum un pic.

 

 

More ...

Speranta

Intr-o lumea sumbra

Unde se traieste sub umbra

Exista o mare speranta

Care exista in ignoranta.

 

Este un mic cuvant

Care creaza un avant

Care te face sa existi

Si cu tupeu sa te misti

 

Este un lucru minor

Care exista sub un nor

Sau poate un copac

Ce este din bumbac

 

Aceasta entitate exista peste tot

Si creaza mult zgomot 

Ea se creaza din vorbire

Si se numeste Iu………..

More ...

Support Poezii Online

Your support helps Poezii Online grow. Your donation supports development, improvements, and this space dedicated to personal creations - a place where poetry and literary text bring inspiration, calm, and a breath of air for the soul.

Thank you for helping poetry live on. 🤍