Author Carmen Vas Adriana
Total
19 creationsRandom creations :)
Să știi!
Să știi că am adus și astăzi flori
Și pus pe masă în aceiași vază,
La tine-mi fuge gândul și visez
Chiar dacă soarele e la amiază.
Privirea mi se duce pe-un tablou
Și amintiri frumoase-mi răscolesc,
De cât de fericiți eram pe-atunci
Și cât de mult puteam să te iubesc.
Nu știu de ce răceala ne-a cuprins
Și înghețat a noastre sentimente,
Iar când iubirea a devenit străină
Geaba am semnat noi documente.
Ce greu a fost să ne găsim cândva
Și ce ușor ne-am spus la revedere,
De-abia când ai plecat am înțeles
Că singur pe pământ...este durere.
Acum când timpul este...trecut
Și doar prezentul mai contează,
Nu-mi mai rămâne decât să spun
Asteapt-o și chiar de-i zi...visează!
Nu știm
Nu știm să prețuim momente fericite,
Trăim prin fantezia romanelor citite,
Eroi cu drame multe și întâmplări fictive,
Ne fascinează mintea și drumul spre suire.
Chiar și-n adolescență trăim prin drama lor,
Și nu găsim soluții, nu cerem ajutor,
Trăim într-o tăcere cu gânduri răvășite,
Și nu ne găsim succesul niciunei reușite.
Nu știm s-avem prieteni și după ani și ani,
Motive sunt multiple: invidie și bani,
De avem o datorie sau ei ne sunt datori,
Findul e haotic, in circ și tărăboi.
Nu știm s-avem nici frați sau alte rude,
Și-n termeni ipotetici ne conservăm în scuze,
Nu ne atacă viruși sau bombe nucleare,
Covidul fantomatic devine nepăsare.
Nu știm să ne iubim părinții îndeajuns,
Și plângem la morminte când ei de mult s-au dus,
Dar lacrimile noastre, regretul ce îl trăim,
Că n-am știut în viață, să spunem că-i iubim.
AMAR
Atâtea drumuri străbătute în singurătate,
Atâtea greutăți pe care le-am cărat în spate,
Că n-am avut pe nimeni să m-ajute câtuși de puțin,
Să-mi fie viața mai ușoară, fără atâta zbatere și chin...
Atâtea vorbe nerostite, s-au risipit în tihnă de amurg,
Să-mi simt prin vene secundele care se scurg,
În mine am rămas doar eu și o lume care nu cuvântă,
Un vers ce-i tors într-o cântare mistică și sfântă…
ÎNSERARE
Gândurile ,
Unu câte unu
Închid ferestrele cerului
Doar ochiul lăuntric mai luminează
În noaptea ce se furișează
Sub cupola nevăzutului.
…………………………………
În alt loc,
Se - nalță elocvența
Din lacrimi ce inundă depărtarea
Când ochii așteaptă
Pleoapa să-i închidă,
Iar viața să cheme înserarea.
Primăvara din suflet
A venit primăvara ca și când n-a venit,
Zăpada din sufletul tău n-a topit.
Copacii se-nalță, îmbrăcați în culori,
Dar tu te ascunzi printre umbre și nori.
Se-aud păsărele cântând pe alei,
Dar gândul tău zboară prin ierni și prin nei.
Soarele joacă prin raze ușor,
Dar tu ții în tine un frig arzător.
E timpul să lași vântul cald să te ia,
Să rupă tăceri înghețate-ntr-o stea,
Să simți cum renaște din tine un dor,
Ca floarea ce iese din iarna de dor.
Literary news, poems and cultural events directly on your phone.
Follow the channel
Yin-Yang
anca_nistor
25 October
"Și moartea însăși naște o iubire"- atât de frumos descrisă speranța în continuitatea vieții. 🙏
Străin în sinele său
anca_nistor
24 October
Ai descris perfect omul zilelor noastre, îndepărtat de sinele său autentic, rătăcit în plăcerile și cerințele deșarte ale lumii exterioare. Frumoase v...
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Gabriel Trofin
23 October
Mulțumesc frumos pentru apreciere!
Eu cred că-s lacrima lui Dumnezeu
Silvia Mihalachi
23 October
Și eu cred că sunteți ,,lacrima lui Dumnezeu,,… Dovadă sunt frumoasele , creștine motivații în versurile poeziei, o poezie binecuvântată de Biblie...
Caut un om
Gabriel Trofin
22 October
Mulțumesc frumos Anca... Mă bucur că îți plac versurile mele!
Caut un om
anca_nistor
22 October
Ai un talent desăvârșit! Mulțumesc pentru toate stările pe care reușești să le transpui in vers🙏
Poem
Deea
21 October
Mulțumesc
Sunt singur
anca_nistor
21 October
Profund și răscolitor de frumos descrisă însingurarea .Felicitări!
Catastrofa din mine
Monica P
20 October
Profund și frumos,felicitări!!!💌
Un lup printre oi
Irina Alexandra
18 October
Superb!!!