"Cu capul în nori"
Cu capul în nori,
Mă regăsesc din nou această dimineață.
Aparent am uitat unde e pământul,
Deoarece calc pe o pufoasă albeață.
Pas cu pas, îmi ghidez drumul,
Prin plapuma de nori, din cer.
Dar am făcut o greșeală...
M-am uitat în jos, de sus.
Nu mi-a fost frică,
Din contră am rămas uimit.
De priveliștea, ce ai mei ochi au captat,
A pământului de jos, ce senin îmi zâmbea.
Deodată, norii au dispărut,
Și m-au lăsat să cad.
Dar eu nu cădeam,
Și totuși mă întrebam.
Ceea ce aud, e alarma mea?
Categoria: Poezii diverse
Toate poeziile autorului: Andrei-Lucian Cantea
Data postării: 18 septembrie
Vizualizări: 63
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Gura lumii
Poem: Unui X-zecist:
Eminescu în italiană. Un volum de versuri ale poetului a fost lansat la Chişinău
Poem: Nu-ți cer nimic
Poem: Monocristal (Pocal)
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?
Poem: Eu o sa vin
Poem: Cerul intunecat
Au adunat cartile pe care nu le mai citesc si le-au daruit copiilor