Autorul maria simona
Creaţii aleatorii :)
,,SubTimp''
Zeci de ispite se ascund după trupul tău,
Problemele financiare sunt doar vârful piramidei.
Dacă vrei să ai de toate trebuie să muncești din greu,
Însă de unde să iai puteri rămâne o enigmă.
Începi încet să ne părăsești,
Ai dorit toată viața să fii un suflet liber
De asemenea ai început să crezi în povești:
Dacă faci lucruri bune succesul ți se ridică.
Ani la rând te-au părăsit persoane
Din cele mai apropiate și cele mai dragi
Chiar dacă ai fost bun cu toți ei te-au aruncat în stradă.
În această lume vei simți căldură când sub pământ o să taci.
Presat de trecut , stresat de prezent
În jurul tău doar personalități reci,
Au fost momente când ai dorit să pleci
Dar există și clipe care merită să le trăiești.
Vântul
Nimic nu e al meu,
nici pasul, nici tăcerea;
sunt dansul,
dar nu dansatorul.
Într-un punct fără margini
cad florile timpului,
iar rădăcinile cresc în sus –
spre nicăieri.
Ce rămâne?
Un ecou fără început,
o sete fără formă,
o iubire care nu întreabă.
Lacrima scursă pe dos
Poate lacrima ce-mi curge
E doar din inerție
Poate că tot ce simt acum
E doar să-mi facă bine
Poate că mă agăț de frici
Tăcute și iertate
Poate că tot ce aud acum
E vocea răului din spate
Poate că mă topesc încet
Domol şi cugetat
Poate că ştiu un adevăr
Pe care-l vreau schimbat
Poate că mă agăț de mine
De un viitor incert
Poate că tot ce am în față
E doar o plată fară preț
Poate că mi spun minciuni
Prea des, prea colorate
Poate că nu e în zadar
Să îndur săgețile din spate
Poate că în jur e un imens
Cu mult vag şi ticălos
Poate că tot ce am spus
E lacrima scursă pe dos
Poate că suntem un praf
De multe ori călcat
Poate că viața nu e dreaptă
Așa cum am sperat
Poate că trebuie să fac
Mai mult şi mai bine
Poate că în lipsa mea
Sunt multe despre mine
Poate că fiecare rană
Trebuie uşor tratată
Poate că sunetul din cap
E opera de artă
Poate că suntem egoiști
Lipsiți de empatie
Poate că nu există în prezent
Dar va fii sigur pentru tine
Poate că dura judecată
Nu-i aspră cum o vezi
Poate că ce te înconjoară
E puntea pe care o treci
Poate că suntem pierduți
Ca umbra după soare
Poate că tot ce ne e scris
Nu e cu o simplă culoare
Poate că e mai greu acum
Să urci pe scări mărunte
Poate că nimeni nu ți-a spus
Că duci în spate un munte
Octombrie de George Topârceanu în germană
Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.
Mă uit mereu la barometru
Şi mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.
Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…
Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -
Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară…
Oktober
Der Oktober ging in die Berge
Gelbe und rote Teppiche.
Silberne Wolken ziehen in den Wellen vorbei
Und singe dem Hahn Liebe.
Ich schaue immer auf das Barometer
Und ich schaudere, wenn es ein wenig fällt,
Weil die Sonne kleiner wird
im Durchmesser.
Aber unter dem warmen Himmel wie im Mai
Weiße Tage vergehen mit Tagen,
Wankelmütiger und mehr
Subtil…
Unzeitige Verzögerung
Herbstspaziergänge durch die Gärten
Mit den Falten der Chlamyda voll
Von Chrysanthemen.
Und wie es kaum in Bewegung schwebt
wie eine Marquise
Wie das ganze Universum
Schauen Sie überrascht auf sie zurück, -
Eine verwirrte Fledermaus
Wegen ihres jungfräulichen Aussehens
Er wurde gelb und verwirrt
Und die Emotionen blühten auf
Das zweite Mal…
Mind games
femei cu tocuri înalte îmi umblă prin minte
zgomotul pașilor pe asfaltul zgrunțuros al creierului e inconfundabil
o imagine aproape orgasmică la vedere
femei preocupate să-și scape batistele parfumate pe jos
(”vai, ce drăguț sunteți, domunule!)
femei încălecate pe scaune ca niște picioroange caraghioase de cocostârc
sugând incitant băuturi colorate cu paiul
sau ascultând topite muzică de Barry Eugene White
chiar dacă lipsesc valurile mării
bulele efervescente de șampanie din pahare
e destul să aduc vorba despre Paulo Coelho
și ele ciulesc urechile
Adulter
Alchimistul
Învingătorul este întotdeauna singur
- ”stii, zice, eu mă omor după Paulo Coelho!”
- și mie îmi place, suprlicitez,
din păcate n-am întâlnit până acum pe nimeni
care să fi citit Paulo Coelho!
- ”niciodată nu e prea târziu, domnule,
bei o cafea ?”
imaginiele se succed foarte rapid
prin vidul memoriei
țâșnesc din toate colțurile întunecoase ale gândului
reproduc inexplicabil mirosul cafelei
fumul de țigară
zgomotul tocurilor înalte
soneria
fâșâitul rochiilor de mătase
și se repetă extenuant
ca într-o zi a Cârtiței
când descopăr cu groază că m-am blocat în timp
într-o noapte de întâi ianuarie
trasă la indigo
care se va repeta și mâine
și pe care o știu pe de rost
altă noapte nu va mai sosi niciodată
zorile mă vor găsi în aceiași cameră de hotel
în același oraș
la aceiași dată din calendar
cu același Paulo Coelho recitit
și repovestit
într-o limbă a surzilor...
Ploaia
Timp neliniștit afară
Vânt și ploaie, groaznic sună
Oameni chiuie prin strada
Norii gri se tot adună.
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Не теряйся
myiilau
25 septembrie
Стоическое принятие. Сильно. Зацепило.
Furtuna
Lacrimi de dor!!!
25 septembrie
O poezie foarte tristă, sinceră, trăită in suflet, dar parcă ne regăsim cu toții in ea,felicitări pentru versurile sincere!
ÎN TIMP CE TU DORMEAI...
Lacrimi de dor!!!
24 septembrie
Felicitări pentru versurile minunate!!!
Rătăciri nocturne
Silvia Mihalachi
24 septembrie
,,Rătăciri nocturne,, ,din punctul meu de vedere, este o dovadă literară a unui schimb de sensuri din partea poetului în a reda realul prin imagi...
Tribunalul din mine
un-pahar-de-poezie
23 septembrie
Va mulțumesc.
Cine sunt eu?
un-pahar-de-poezie
21 septembrie
Superb scris!
Solemnitate
un-pahar-de-poezie
21 septembrie
Vă mulțumesc din suflet! Bucuria imi este imensă 🤗
Solemnitate
Cătălin Teodoreanu
21 septembrie
Frumoase rânduri!
Solemnitate
Silvia Mihalachi
21 septembrie
De la timpul când vă citesc poeziile, privindu-vă versurile ca pe fotografiile dintr-un prețios album numit,, POEZIE,, , tot îmi spun că am să fac po...
Secunda de mătase
Sorin Ene
19 septembrie
Mulțumesc 🌹
Tribunalul din mine
Sorin Ene
19 septembrie
Profundă, vibrantă și plină de asumare. Felicitări!
De ce scriu?
Natalia Cojocari
19 septembrie
O pezie pina la lacrii💓💓💓💓 Braboo
De ce scriu?
Vladislav Varzari
18 septembrie
@un-pahar-de-poezie, mulțumesc mult
De ce scriu?
Vladislav Varzari
18 septembrie
@Silvia Mihalachi va mulțumesc mult
Tribunalul din mine
Florin Petricean
17 septembrie
O poezie superbă și plină de curaj! M-a mișcat sinceritatea din versuri. Felicitări, scrii bine tare!