Autorul anonima
Total
3 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Ce pot sa zic
Ce pot sa iti zic esti cea mai dulce armonie
Ce ard flacari dorul sufletelor noastre
Unisong de partituri si vorbe ma cuprind
Nici macar sinfonia luni nu ma incanta
Ca frumusetea de pe chipul tau.
Doar o soapta imi de ajuns
Ca sa descopar nebunia
Si linistea dulce a noptii
In care izvoraste amorul.
Nu pot evada
Sunt trist, sunt frânt,
Inima mi-e mormânt,
nu pot evada.
E întuneric și amar,
Viața e un coșmar,
nu pot evada.
Să ies aș vrea,
Din cochilia mea,
nu pot evada.
Oare nimeni nu poate vedea,
Ce e in inima mea?
nu pot... Nu pot evada...
Chipul iernii
Înghețat pământul,
Amorți cuvântul
Pe buzele cerului,
În geamătul norului.
Lacrimi încremenite
Sclipeau înțepenite
Din privirea degerată
Pe ramura - ncleștatä.
Șuierul de crivăț
Stârnise un dezmăț
Pe străzile umbrite
Și de ger zbârcite..
Tremură făptura,
Curmând picătura
Sub plapuma de nea,
Ce sub pași scrâșnea...
Firavă o rază
Pe obraz pictează
Oglindind în captură
Firescul din natură..
Ce mă mai încântă
Cei care nu mai vor nimic
Sunt oameni care au pierdut prea mult
Sau cărora chiar le-a ajuns
Și n-au mai vrut să ducă
E remușcarea unui gând
Ce e din ce-n ce mai flămând
Și nu știe de timp sau când
Persistă și se luptă
Eu nu știu pe-aici ce mai e
Când trec pe-aici, mă-ntreb de ce
Se năruiește repede
Și ce mă mai încântă
E locul care nici nu e
În locul locului ce e
Și locul care se vede
Eu nu-l văd o secundă
Sa nu mai doară...
S-au strâns în mine atâtea speranțe înfrânte,
Gânduri cărora nici n-aș ști să le dau
nume,
Lacrimi neplânse la vremea lor
Și azi s-au dezlănțuit... provocând in suflet furtună.
De-aș ști cum, mi-aș smulge inima, s-o spăl de tine
Să-i spun că nu ai fost nicicând, că a visat,
Să nu mai bată-n ritm de amintire
Să nu te mai aștepte... că ești demult plecat.
De-aș ști cum, mi-aș învăța sufletul să uite
Cum e să simtă pașii tăi ce nu mai vin,
Să uite cât de mult a îndurat seară de seară
Lipsa ta și-a dulcelui tău vin...
Poate-ntr-o zi, fără să știu când și cum
N-am să te mai simt în tot ce tace, în zadar...
Dar azi, încă te uit, puțin câte puțin,
Cu fiecare vers... ce umple al meu pahar..
Un ceas de veșnicie
Lasa ma sa ti strig numele
Sau macar sa l insemnez
Pe o foaie inlacrimata
Pe care inca sangerez
Lasa ma sa vin candva
Sa te prind de a ta mana
Sau macar s apar in vis
Pe capul meu cu o cununa
Imbracata in cristale
Si n ai mei ochi albe petale
Sa cad usor pe al tau brat
Sa zabovesc macar un ceas
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Dincolo de tăcerea ta..
Andreas Ioan Amaftioe
8 noiembrie
Foarte frumoasa poezie (autorul principal sunt eu) felicitari autorui.
Nuante calde
Deea
8 noiembrie
A D O RRRRR
Plouă cu dor de tine
Cosmin_P
8 noiembrie
Foarte frumos scris
Camera
un-pahar-de-poezie
8 noiembrie
Superba!
Alegerea
un-pahar-de-poezie
8 noiembrie
Frumos scris!🤗
Nuante calde
un-pahar-de-poezie
8 noiembrie
Multumesc!
Gânduri sub rânduri
un-pahar-de-poezie
8 noiembrie
Superba!
Nuante calde
Florin Petricean
8 noiembrie
Frumoasa! un talent deosebit în a transpune trăirile abstracte în imagini vizuale puternice. Continuă să scrii!
Cu sufletul timbrat
anca_nistor
8 noiembrie
Doar cine a trăit atunci simte emoția pe care o transmiți prin rândurile tale, cei care am avut aceleași pasiuni când eram copii. A fost o plăcută înt...
Oradea
Ioana
7 noiembrie
Omule...e superba.