Te văd eu așa, iubito!
Impresionant tablou nemărginit
Nulitate pentru infinit
Steluțe veșnice amintiri
Tu câte pământul-le admiri
Întregul separat de timp
Sentimente contratimp
Lacrimi pline de venin
Iubire , când pot să vin?
Nu întreabă de răspuns
Nu clipește la apus
Nu oferă pe cât ceri
Risipește doar plăceri
Trecătoare și uitate
Zâmbește încătușate
Gust amar de revedere
Temporar timp de ședere
Ca un ghimpe otrăvit
Bate ceasul nedormit
Și vesteste-ncet momentul
Azi se termină prezentul!
Viitoare clipă arată
Doar o singurică pată
Ape , uscat și omenire
Toate seamănă iubire.
Partea mea s-a deghizat
In roșcatul ei palat
Chip cioplit din zeități
Migălit el pe bucăți
Ochi domoli , buze divine
Stări parșive și provine
Dintr-un munte de suspine
Care te învață bine.
“Mă iubești , îți sunt un dar “
“Tu un simplu exemplar “
Gust in vorbe , de nectar
Dragoste ; involuntar
Vinovat ești timp avar
Simt eu oare că dispar ?
Cunoscută paralela
Cu speranță-nchid capela.
Tărâm unic , doar abis
Construit doar intr-un vis
Părăsesc umil umanul
Continuând sirect romanul
Strălucești iubito in lume
Ai un sens , îmi dai un nume
Univers, repar ruptura
Îmi admir senin , Scriptura.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Pentru suflet și despre suflet
Дата публикации: 15 августа
Просмотры: 140