Cerul erai pentru mine...
Cerul erai pentru mine,
Eu pentru tine,doar stea de pe cer.
Te iubeam și te vedeam doar pe tine,
TU înlocuindu-mă cu mii,crezând că lumină nu-ți ofer.
De era ziuă și îți era perfect,
De mine imediat uitai.
Pentru tine eram doar un ceas defect,
La care doar priveai și imediat te plictiseai.
Mi-ar fi plăcut să fiu doar a ta și tu al meu,
Să mă ascund sub aripa iubirii tale.
Să observi și tu când mi-e pustiu și greu,
Să nu mă tratezi doar cu vorbe goale.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Asaftei Valentina
Дата публикации: 10 мая 2019
Просмотры: 2024
Стихи из этой категории
Memories
Seek for and find in your mind
All the happy days, in years.
No pressures and no fears
Just open a heart but not blind.
Touch the senses of the being,
Command the body to be well,
And stop your thoughts fleeing
Allow here the hope to dwell.
Feed with music your soul,
Listen the song of the life
Because you strive for a goal
And your love will be rife.
Orb
Vreau să te posed cu sete,
Să-ți simt carnea în mână cum pulsează,
Să fii a mea, fără regrete,
Să-ți pierzi rațiunea când ești trează.
Iubește-mă orb, fii fără scăpare,
Respiră-mi ființa și fă-mă lege,
Lasă-mă să-ți fiu chemare,
Și nu lăsa soarele să ne dezlege.
Vreau trupul tău să-mi fie hrană,
Iar sufletul – o jertfă vie,
Deschis precum o-adâncă rană
Ce arde-n brațele-mi pe vecie.
Vreau să fii a mea sub lună,
Sub furtuni ce ne strivesc,
Să îți simt pasiunea nebună,
Să-ti simt sărutul. Să mă topesc.
LUMINĂ IN NOAPTE
Apusul fermecat de-atâta culoare
Își trage a greu perdeaua spre neant
Pierzând în drumul lui mai multe raze,
Toate vor fi înghițite de noapte
Când întunericul în vălu-i pliant
Fură stelelor lumina prin șoapte
Să nu-l audă timpul, eternul fugar.
Îmbrățișați sub a lunii arcadă
Doi rătăciți în a vieții baladă
Aduși la mal de-al brizei rece val
Lasă să le cadă stele-n cascadă
Iar clepsidra destinului, încă o dată,
Să reverse în șoaptă lumină în noapte
O ploaie de stele…O iubire adevărată.
,,O clipă de sinceritate" în germană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen
Geben wir ein wenig Schönheit
diese letzte Stunde.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns lieben.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
În altă viata
Mi-ai zâmbit și mi-ai spus:
Te cunosc de mult timp...
Am șoptit:
În altă viață..
În altă viață te voi iubi,
Voi lua cununa de spini de pe fruntea ta,
Îti voi șterge lacrima,
Te voi învăța să iubești omul,
Sa vezi răsăritul,
Voi dansa cu tine pe valsul fericirii,
Îmi vei dărui cuvinte,iar eu,săruturi,
Îti voi scrie versuri mai frumoase
Ca roua dimineții,ca cerul,
Împreuna,vom învinge gerul morții,
Spiritele noastre,îngemanate,
Vor desluși misterul
Iubirii netrăite azi,
Când eu sunt mare,
Tu,o stânca-n depărtare..
Și dac-asa a fost jocul sorții
Ce pot a face?
Stai uneori și mă gândesc în noapte
La privirea ta,la glasul tau frumos,
În altă viață fi-voi ce n-am fost,
Suflet pereche..
Azi privesc în zare
Și șoptesc trist:
În altă viață,dac-o să exist,
Promit să-ți dăruiesc ce poate n-ai avut..
Sublima dragoste,purul sărut..
Boabe de rouă
Roua pe iarbă zilele-și curmă,
Oile urcă răsfirate de turmă,
Pământul își plânge iarba păscută,
Și toată pădurea astăzi e mută.
Mă scutur de friguri pe sânu-ți torid,
Groaza-mi sporește sub mângâieri,
Tot câmpul devine într-o clipă arid,
Și-mi rumeg în taină trăirea de ieri.
Vântul îmi poartă oftatul prin crâng,
Frunzele tremură, moarte în cale,
Raze fierbinți în mine se frâng,
Îngrijorată, umbra, mi te ține de șale.
Pe buzele-ți roșii mi-e ochiul flămând,
Din zâmbetul tău seva îmi trag,
Din iarbă cu patos roua o strâng,
Și bob cu bob îți împletesc un șirag.
Noaptea sfârșește și zori se ivesc,
Iarba surâde la ziua cea nouă,
Stai tristă, și plângi, și privesc,
Cum lacrima ta devine boabe de rouă.
Memories
Seek for and find in your mind
All the happy days, in years.
No pressures and no fears
Just open a heart but not blind.
Touch the senses of the being,
Command the body to be well,
And stop your thoughts fleeing
Allow here the hope to dwell.
Feed with music your soul,
Listen the song of the life
Because you strive for a goal
And your love will be rife.
Orb
Vreau să te posed cu sete,
Să-ți simt carnea în mână cum pulsează,
Să fii a mea, fără regrete,
Să-ți pierzi rațiunea când ești trează.
Iubește-mă orb, fii fără scăpare,
Respiră-mi ființa și fă-mă lege,
Lasă-mă să-ți fiu chemare,
Și nu lăsa soarele să ne dezlege.
Vreau trupul tău să-mi fie hrană,
Iar sufletul – o jertfă vie,
Deschis precum o-adâncă rană
Ce arde-n brațele-mi pe vecie.
Vreau să fii a mea sub lună,
Sub furtuni ce ne strivesc,
Să îți simt pasiunea nebună,
Să-ti simt sărutul. Să mă topesc.
LUMINĂ IN NOAPTE
Apusul fermecat de-atâta culoare
Își trage a greu perdeaua spre neant
Pierzând în drumul lui mai multe raze,
Toate vor fi înghițite de noapte
Când întunericul în vălu-i pliant
Fură stelelor lumina prin șoapte
Să nu-l audă timpul, eternul fugar.
Îmbrățișați sub a lunii arcadă
Doi rătăciți în a vieții baladă
Aduși la mal de-al brizei rece val
Lasă să le cadă stele-n cascadă
Iar clepsidra destinului, încă o dată,
Să reverse în șoaptă lumină în noapte
O ploaie de stele…O iubire adevărată.
,,O clipă de sinceritate" în germană
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas
să dăm un pic de frumuseţe
acestui ultim ceas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Nu ne-am schimbat,
e doar o părere
Nu lua drept bun un cuvânt
sau un gest neînsemnat.
Nu, nu ne-am schimbat
e doar o-ntâmplare
Oricum am fi
şi orice-am vorbi
nu suntem doi străini,
iubirea mea.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
O clipă de sinceritate
ar fi un gest sublim
s-avem curaj să recunoaştem
că încă ne iubim.
O clipă de sinceritate
ne-ar aminti de noi
de anii noştri buni
ne-ar reaminti în acest ultim ceas
O clipă de sinceritate
în loc de bun rămas.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen
Geben wir ein wenig Schönheit
diese letzte Stunde.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns lieben.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
wir haben uns nicht verändert
es ist nur eine Meinung
Betrachten Sie kein Wort als selbstverständlich
oder eine unbedeutende Geste.
Nein, wir haben uns nicht verändert
es ist nur ein Zufall
Wir wären es sowieso
und was auch immer wir reden
Wir sind keine zwei Fremden
Meine Liebe.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
Ein Moment der Aufrichtigkeit
es wäre eine erhabene Geste
Wir haben den Mut, es zuzugeben
dass wir uns immer noch lieben
Ein Moment der Aufrichtigkeit
sie würden sich an uns erinnern
unserer guten Jahre
würde uns in dieser letzten Stunde daran erinnern
Ein Moment der Aufrichtigkeit
statt auf Wiedersehen.
În altă viata
Mi-ai zâmbit și mi-ai spus:
Te cunosc de mult timp...
Am șoptit:
În altă viață..
În altă viață te voi iubi,
Voi lua cununa de spini de pe fruntea ta,
Îti voi șterge lacrima,
Te voi învăța să iubești omul,
Sa vezi răsăritul,
Voi dansa cu tine pe valsul fericirii,
Îmi vei dărui cuvinte,iar eu,săruturi,
Îti voi scrie versuri mai frumoase
Ca roua dimineții,ca cerul,
Împreuna,vom învinge gerul morții,
Spiritele noastre,îngemanate,
Vor desluși misterul
Iubirii netrăite azi,
Când eu sunt mare,
Tu,o stânca-n depărtare..
Și dac-asa a fost jocul sorții
Ce pot a face?
Stai uneori și mă gândesc în noapte
La privirea ta,la glasul tau frumos,
În altă viață fi-voi ce n-am fost,
Suflet pereche..
Azi privesc în zare
Și șoptesc trist:
În altă viață,dac-o să exist,
Promit să-ți dăruiesc ce poate n-ai avut..
Sublima dragoste,purul sărut..
Boabe de rouă
Roua pe iarbă zilele-și curmă,
Oile urcă răsfirate de turmă,
Pământul își plânge iarba păscută,
Și toată pădurea astăzi e mută.
Mă scutur de friguri pe sânu-ți torid,
Groaza-mi sporește sub mângâieri,
Tot câmpul devine într-o clipă arid,
Și-mi rumeg în taină trăirea de ieri.
Vântul îmi poartă oftatul prin crâng,
Frunzele tremură, moarte în cale,
Raze fierbinți în mine se frâng,
Îngrijorată, umbra, mi te ține de șale.
Pe buzele-ți roșii mi-e ochiul flămând,
Din zâmbetul tău seva îmi trag,
Din iarbă cu patos roua o strâng,
Și bob cu bob îți împletesc un șirag.
Noaptea sfârșește și zori se ivesc,
Iarba surâde la ziua cea nouă,
Stai tristă, și plângi, și privesc,
Cum lacrima ta devine boabe de rouă.
Другие стихотворения автора
Din nou tu..
O prea tânără floare,
Bate la ușa inimii mele.
Vreau să-i deschid că știu c-o doare,
Dar ușile-mi sunt de piatră și-s tare grele.
Privește spre a mea inimă și se ofilește,
Îngenunchează de frig și dragoste îmi cere.
Iar cu foste amintiri oare se învelește,
Vreau s-o primesc,dar sufletu-mi e plin de durere.
Urlă și mă roagă să-i deschid calea spre inima mea,
S-o primesc acolo unde i-a fost cald și bine.
Însă nu !!! Când a avut ocazia să stea în ea,
A plecat și doar și-a șters picioarele de mine.
O frunză...
O frunză cade liniștită,
La a mea fereastră.
E ciudată și ruginită,
Ca și viața noastră.
O frunză se desprinde,
Ușpor de ramul întristat.
Pică și se stinge,
ca și sufletul îndurerat.
O frunză mucegăită,
A trecut în zbor.
Plânge că e zdrobită,
Ca și viața omului trecător.
„Veninul”
Stropește-mi inima cu dragoste,
Că e plină cu venin.
N-aș vrea să mă simt o pacoste,
dar îmi ești atât de străin..
Ai intrat în mine,
Si nu vrei ca să te scot,
Amintirea ta dulce devine,
O pată neagră,lipsită de zgomot.
Devii doar un biet trecător,
Distrus complet în secret,
De al meu venin dulce și nemuritor...
Care dorește un alt „tu” să-i fie poet,
În al meu suflet !
Primăvara
Odată cu florile de cireș,
A înflorit și inima mea.
Si știu că n-am dat greș,
Când te-am primit cu crini în ea.
Odată cu oaspeții de vară,
Ai zburat și tu spre mine.
Într-o aripă aducându-mi primăvară,
În alta,un univers de fericire.
Odată cu primele ploi calde,
Ai stropit în mine acel izvor însecat.
Transformat într-un ocean de sentimente profunde,
Care în ciuda soarelui,niciodată nu va deveni uscat.
Odată cu prima rază de soare,
M-ai încălzit cu a ta privire.
Viselor mele le-ai dăruit culoare,
Si un univers de fericire.
Odată cu iarba verde și ușoară,
A învezit un colț din al meu suflet.
Si odată cu această primăvară,
Spre fericire am primit un nou bilet.
Ceilalți noi
Trăim într-o lume inundată de ură,
Unde iubirea și-a pierdut orice sens.
Oamenii în loc de inimă port o piatră dură,
Iar focul față de viață prea repede s-a stins.
Dragostea trecută prin timp se usucă și zgârie,
Iar visele din sticlă se sparg în mii de cioburi amare.
Ne pierdem sufletele într-un sfârșit de noiembrie,
Si ne pregătim pentru iarna cea nesfârșită și mare.
Aripile noastre sunt acum doar putrede,ude,ofilite,
Si nu mai putem zbura spre fericire.
Obosim și ne întoarcem din drum cu speranțele zdrobite,
Scăldându-ne întro lume amară și plină de tăcere.
Din nou tu..
O prea tânără floare,
Bate la ușa inimii mele.
Vreau să-i deschid că știu c-o doare,
Dar ușile-mi sunt de piatră și-s tare grele.
Privește spre a mea inimă și se ofilește,
Îngenunchează de frig și dragoste îmi cere.
Iar cu foste amintiri oare se învelește,
Vreau s-o primesc,dar sufletu-mi e plin de durere.
Urlă și mă roagă să-i deschid calea spre inima mea,
S-o primesc acolo unde i-a fost cald și bine.
Însă nu !!! Când a avut ocazia să stea în ea,
A plecat și doar și-a șters picioarele de mine.
O frunză...
O frunză cade liniștită,
La a mea fereastră.
E ciudată și ruginită,
Ca și viața noastră.
O frunză se desprinde,
Ușpor de ramul întristat.
Pică și se stinge,
ca și sufletul îndurerat.
O frunză mucegăită,
A trecut în zbor.
Plânge că e zdrobită,
Ca și viața omului trecător.
„Veninul”
Stropește-mi inima cu dragoste,
Că e plină cu venin.
N-aș vrea să mă simt o pacoste,
dar îmi ești atât de străin..
Ai intrat în mine,
Si nu vrei ca să te scot,
Amintirea ta dulce devine,
O pată neagră,lipsită de zgomot.
Devii doar un biet trecător,
Distrus complet în secret,
De al meu venin dulce și nemuritor...
Care dorește un alt „tu” să-i fie poet,
În al meu suflet !
Primăvara
Odată cu florile de cireș,
A înflorit și inima mea.
Si știu că n-am dat greș,
Când te-am primit cu crini în ea.
Odată cu oaspeții de vară,
Ai zburat și tu spre mine.
Într-o aripă aducându-mi primăvară,
În alta,un univers de fericire.
Odată cu primele ploi calde,
Ai stropit în mine acel izvor însecat.
Transformat într-un ocean de sentimente profunde,
Care în ciuda soarelui,niciodată nu va deveni uscat.
Odată cu prima rază de soare,
M-ai încălzit cu a ta privire.
Viselor mele le-ai dăruit culoare,
Si un univers de fericire.
Odată cu iarba verde și ușoară,
A învezit un colț din al meu suflet.
Si odată cu această primăvară,
Spre fericire am primit un nou bilet.
Ceilalți noi
Trăim într-o lume inundată de ură,
Unde iubirea și-a pierdut orice sens.
Oamenii în loc de inimă port o piatră dură,
Iar focul față de viață prea repede s-a stins.
Dragostea trecută prin timp se usucă și zgârie,
Iar visele din sticlă se sparg în mii de cioburi amare.
Ne pierdem sufletele într-un sfârșit de noiembrie,
Si ne pregătim pentru iarna cea nesfârșită și mare.
Aripile noastre sunt acum doar putrede,ude,ofilite,
Si nu mai putem zbura spre fericire.
Obosim și ne întoarcem din drum cu speranțele zdrobite,
Scăldându-ne întro lume amară și plină de tăcere.