Pășea copilul nimănui..
Curge spaima pe buze
Din bolta-nlăcrimată,
Cad gloanțe și obuze
Peste gloata-ndoliată.
Printre ruini ce fumegă
De gemete și strigăte,
Moartea hădă spumegă,
Umblă după suflete.
Băiețașul zdrențăros,
Smiorcăind necontenit
Prin pălcul neguros,
Jalea părintele rănit.
Ce se zbate vlăguit,
Implorăndu-l în surdină,
În iadul dezlănțuit
În răgaz sa nu rămână.
Pășea copilul nimănui
Prin ținutul pârjolit
Cu gustul amărui
Al plânsului înăbușit ..
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Keller Gabriela
Data postării: 2 august
Vizualizări: 90
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Amurgul duhurilor pierdute in etern
Poem: Așteaptă-mă
Cea mai veche lucrare de literatură
Poem: "Verzi si sudate"
Poem: Ace
Emilian Galaicu-Păun: „Românul s-a născut…” – poet sau proclet?!
Poem: RĂSARE LUNA...
Poem: MOMENTUL IN CARE ITI DAI SEAMA CA EL E
Au adunat cartile pe care nu le mai citesc si le-au daruit copiilor