Tăcere
N-am mai vorbit demult cu tine,
Dar nici nu pare să îți pese,
Pe buzele ce-mi sunt străine,
Păianjenii au început să țese.
Sunt scrib de când nu mai vorbesc,
Adio, îmi scriu în fiecare zi pe față,
Aş vrea să strig că te iubesc,
Dar parcă-s mut de-o viață.
Limbajul corpului am învățat,
Și-s strălucit în pantomimă,
Şi n-am crezut cu adevărat,
Că a vorbi este egal cu crimă.
Mai bine aș fi și orb, și surd,
Să nu mai știu nimic de tine,
Și n-aș vedea ceva absurd,
Dac-ar urla cuvintele în mine.
Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: Gabriel Trofin
Data postării: 7 noiembrie
Vizualizări: 152
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Despovărări
Poem: Poate
(foto, video) Poezia răsare la apus. A fost lansat volumul de versuri al tinerei poete Romina Chetraru
Poem: Gaura alba
Poem: Ce păcat că Vieru s-a stins
Povestea de succes a unui scriitor în vogă. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi
Poem: crochiu liric/1
Poem: Care este sensul vieții?
Grigore Vieru, omagiat la Chișinău. Poetul ar fi împlinit 84 de ani